Antreprenorii și consultanții în fonduri nerambursabile au sesizat o serie generoasă de nemulțumiri în ceea ce privește modul de raportare a cheltuielilor efectuate în cadrul Măsurii 1 și Măsurii 2 de ajutoare de stat pentru IMM-uri, gestionate de Ministerul Economiei. Nemulțumirile lor au fost provocate în contextul în care formatul noului modul cere introducerea manuală a fiecărei linii de cheltuieli din fiecare factură.
Problema principală la aceste ajutoare de stat acum este lipsa banilor, legea bugetului de stat pe anul 2021 fiind încă în circuitul de adoptare. Dar și puținii „fericiți” care au primit banii în cont și au efectuat cheltuielile se confruntă cu probleme – birocratice de această dată. Aceste probleme birocratice reprezintă numeroase piedici pentru antreprenori, care au fost puse de către Ministerul Economiei pentru a îngreuna situația la Microgranturi și Capital de lucru. Incompetența generalizată de Ministerul Economiei la cele două măsuri arată nepăsarea acestuia față de cele mai așteptate fonduri nerambursabile de către antreprenorii care au suferit numeroase pierderi financiare în urma epidemiei generate de COVID-19.
La Măsura 1- Microgranturi de câte 2.000 de euro, sunt circa 17.000 de solicitanți care și-au primit banii și care au la dispoziție un termen de 90 de zile de a efectua cheltuielile și de a le raporta în sistemul granturi.imm.gov.ro, realizat de STS. La Măsura 2 – Granturi de Capital de Lucru de câte 2.000-150.000 euro, sunt doar 3.009 câștigători plătiți, din circa 16.000 de firme admise la finanțare. La Măsura 2, termenul de efectuare a cheltuielilor și raportare este de 180 de zile de la primirea banilor.
La raportarea cheltuielilor, problema semnalată în perioada asta este resimțită mai ales la Măsura 2, unde sunt granturi de capital de lucru de până la 150.000 de euro. Aici nu vorbim de investiții, adică un număr mic de bunuri sau servicii la prețuri mari, ci vorbim de capital de lucru, unde pot intra tot felul de cheltuieli mărunte și multe din viața unei firme.
În fapt, problema semnalată se referă la faptul că fiecare această cheltuială trebuie trecută manual în sistemul de raportare, line cu linie, ceea ce poate însemna un impediment birocratic major, consumator de timp. De exemplu, pentru un restaurant pot fi 200 de facturi pe o lună, a câte 30-50 de linii de cheltuieli care trebuie raportate în sistem.
În cazul în care MEEMA/AIMMAIPE constată că nu se depun documentele sau nu semnează contractul de finanţare până la termenul limită prevăzut în procedură, solicitanţii vor primi decizie de respingere, transmisă automat de către aplicație. De asemenea, secțiunea pentru raportarea cheltuielilor a fost pusă la dispoziția aplicanților târziu de către Ministerul Economiei, fapt ce a stârnit, de asemenea, nemulțumiri.
Între timp, firmele aplicante la Măsura 2 așteaptă să le dea statul banii promiși. În acest moment, peste 13.600 de aplicanți declarați admiși la finanțare nu și-au primit granturile de câte 2.000-150.000 de euro. Volumul solicitărilor admise la finanțare, dar neplătite încă se ridică la 3,2 miliarde de lei, acum. În lipsa bugetului de stat pe anul 2021, plățile au mers foarte greu – mai puțin de 1200 de beneficiari au fost plătiți în anul 2021, la Măsura 2. Guvernul a trimis la Parlament abia săptămâna trecută proiectul de buget. După adoptarea în Parlament, bugetul mai trebuie promulgat de președintele Iohannis și publicat în Monitorul Oficial.
„În urma numeroaselor solicitări din partea mediului de afaceri, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului subliniază că plățile pentru Măsura 2 “Granturi pentru capital de lucru” vor începe imediat ce Bugetul 2021 va fi votat de Parlament și va apărea în Monitorul Oficial. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului gestionează schema de ajutor de stat instituită prin OUG 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19” – a transmis, marți, Ministerul Economiei.
Un consultant în accesare de fonduri nerambursabile a declarat într-un interviu acordat publicației Start-Up Zone: “Modalitatea în care a fost introdusă secțiunea pentru efectuarea raportului de progres îngreunează realizarea acestuia pentru că este necesara încărcarea fiecărui element de cost, acțiune care implica alocarea unui timp mare. Astfel, timpul depus pentru încărcarea fiecărui element este irosit și ineficient dacă exista mai multe facturi cu numeroase elemente de cost. Spre exemplu, o societate poate avea 70 facturi la Microgranturi, iar încărcarea tuturor în mod corectat presupune cel puțin 4-5 ore. Un astfel de proces de încărcare a raportului este extrem de dificil pe Măsura 2, unde societățile au mult mai multe facturi, și implicit extrem de multe elemente de cost, pot ajunge la 200 de facturi pe o lună, a câte 30-50 de linii de cheltuieli care trebuie raportate în sistem. Prin urmare, raportul de progres a fost prost gândit și implementat. În loc sa existe obligativitatea de a încărca fiecare element de cost, ar fi fost absolut suficient doar încărcarea facturilor, ordinelor de plata și contractelor aferente, care atesta suma cheltuită.”
Măsurile au fost prost implementate la Microgranturi și Capital de Lucru, urmărindu-se amânarea excesivă a plăților. Piedicile birocratice sunt un motiv pentru a ascunde evitarea plăților de către Ministerul Economiei la Granturile pentru Capital de Lucru și aparenta suspendare a Granturilor pentru Investiții.
Add comment