PwC CEO Survey: Temerile liderilor marilor companii și schimbări în politica fiscală

Deloc suprinzător, dacă ne uităm la previziunile făcute la începutul acestui an, economia românească și-a revenit după prăbușirea din primăvara anului trecut și are șanse să ajungă la un plus de peste 7% în 2021. Spun deloc surprinzător pentru că percepția mediului de afaceri era pozitivă încă din primele luni ale anului când sondajul nostru PwC CEO Survey a observat că optimismul liderilor de companii a atins un nivel record pentru ultimul deceniu.

Însă tot ei au exprimat și o serie de temeri. Principala îngrijorare este că majorarea datoriei publice – inclusiv pe fondul măsurilor de sprijin luate în pandemie – ar putea atrage schimbări în politica fiscală. Practic, mediul de afaceri nu exclude majorarea taxelor, chiar dacă s-au dat multe asigurări că nu există nicio astfel intenție. Ponderea celor care prevăd modificări fiscale (77%) este mai mare decât a celor care cred că economia va avea o evoluție bună (60%), iar motivul menționat de directorii din companii – majorarea datoriei publice – este justificat atâta timp cât creșterea acesteia a fost galopantă în ultimii doi ani, urcând de la 35% din PIB în 2019, la 50% în iulie 2021. Statul s-a împrumutat mult în ultima vreme, atât pentru a susține economia în contextul crizei sanitare, dar mai ales pentru a finanța cheltuielile curente și de investiții prevăzute prin legea bugetară.

În fapt nevoia de finanțare pentru măsuri de sprijin (amânarea plății taxelor, facilități fiscale temporare etc) nu a fost foarte mare în România, ci în jurul a 2-3 procente din PIB, după cum arată datele FMI, care plasează România pe ultimul loc în UE la acest capitol. În UE, guvernele au alocat procente însemnate din PIB pentru a ajuta economiile, situație care s-a reflectat într-o creștere abruptă a deficitelor. Așa s-a ajuns ca deficitul public general agregat la nivelul UE să crească la aproximativ 7% din PIB anul trecut. Odată cu revenirea economică și eliminarea treptată a măsurilor impuse de criza sanitară, deficitele se vor diminua în statele membre, cu perspectiva ca media în Uniune să coboare anul viitor spre 4% din PIB. Implicit, în acest context, raportul datoriei publice în PIB la nivelul UE va atinge un nou vârf în 2021.

Spre deosebire de alte state membre, România a intrat în 2020 deja cu un deficit bugetar care creștea accelerat, ca urmare a unor cheltuieli bugetare rigide – cu personalul și pensiile – de circa 80% din totalul cheltuielilor bugetare. În timp ce cheltuielile au fost majorate de la un an la altul, veniturile au rămas pe loc, ba chiar s-au diminuat ușor.

Cel mai recent raport european “Taxation trends in EU 2021” arată că România colectează 26% din PIB din taxe și contribuții sociale, fiind pe penultimul loc în UE, unde media este spre 40% din PIB. Acum ținta guvernului este să coboare deficitul la 2,9% din PIB până în 2024. Așadar ar urma câțiva ani de consolidare fiscală atât în zona cheltuielilor, cât și a veniturilor. Desigur, creșterea taxelor nu este iminentă. În actualul context, având în vedere că avem o situație sanitară încă incertă, ar fi complet nepotrivită o asemenea decizie, dar pe termen mai lung nu poate fi exclusă. Astfel ajungem din nou la discuția despre sistemul de taxare din România și la problemele vechi de colectare a taxelor, iar mediul de afaceri știe că o creștere economică sustenabilă, sănătoasă nu se poate face doar pe baza consumului care atrage noi împrumuturi și majorarea datoriei.