Proiect: Noi reguli pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă pentru afaceri

Ministerul Finanţelor a publicat în dezbatere publică un proiect de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/1503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 și a Directivei (UE) 2019/1937.

Finanțarea participativă cunoscută şi sub termenul englezesc de  crowdfunding reprezintă un tip de activitate în cadrul căreia un furnizor de servicii de finanțare participativă, fără a-și asuma el însuși riscuri, administrează o platformă digitală, deschisă publicului, pentru a pune în legătură sau pentru a facilita punerea în legătură a potențialilor investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanțare. O astfel de finanțare ar putea consta în împrumuturi, achiziționarea de valori mobiliare sau alte instrumente admise în scopul finanțării participative.

Prestarea de servicii de finanțare participativă se realizează cu participarea a trei tipuri de entități: dezvoltatorul de proiect care propune proiectul spre finanțare, investitorii care finanțează proiectul propus și o entitate cu rol de intermediar, sub forma unui furnizor de servicii de finanțare participativă care pune în legătură dezvoltatorii de proiecte și investitorii în cadrul unei platforme online.

Regulamentul (UE) 2020/1503 stabilește o serie de obligații în sarcina statelor membre cu privire la desemnarea la nivel național a autorității competente, regimul sancționatoriu, anumite termene de depunere a documentelor în vederea autorizării, condițiile de retragere a autorizației, comunicările publicitare, precum și cu privire la limba în care fișa cu informații esențiale privind investiția poate fi pusă la dispoziția potențialilor investitori.

Autorităţile naţionale competente desemnate de fiecare stat membru în conformitate cu art. 29 din Regulamentul (UE) 2020/1503 vor fi responsabile de acordarea autorizaţiei furnizorilor de servicii de finanţare participativă stabiliți în respectivul stat membru și de supravegherea activității acestora. De asemenea, regulamentul stabilește cerințe privind cooperarea dintre autoritățile competente la nivel UE.

În considerarea obligațiilor impuse prin regulamentul european statelor membre, la nivelul proiectului de lege au fost introduse o serie de  prevederi ce vizează stabilirea unor măsuri de punere în aplicare la nivel național a Regulamentului (UE) 2020/1503, după cum urmează:

– prevederi cu privire la desemnarea A.S.F. în calitate de autoritate competentă în România pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/1503 în conformitate cu prevederile art. 29 al acestui regulament:

„Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., este autoritatea competentă care aplică prevederile prezentei legi, prin exercitarea prerogativelor stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară” scrie în textul proiectului de lege.

– prevederi cu privire la condițiile și procedura de autorizare de către A.S.F. a furnizorilor de servicii de finanţare participativă și de înscriere în Registrul A.S.F., precum și cu privire la notificarea modificărilor semnificative intervenite în modul de organizare și funcționare a furnizorilor de servicii de finanţare participativă:

„ Furnizorul de servicii de finanțare participativă, persoană juridică română este constituit sub forma unei societăți pe acțiuni sau societăți cu răspundere limitată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 și poate fi autorizat de A.S.F. în situația în care îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute la art. 12 din Regulamentul (UE) 2020/1503, cu  respectarea prevederilor standardelor tehnice emise de Comisia Europeană în ceea ce privește cerințele de autorizare și formatul cererilor”, potrivit proiectului de lege.

– prevederi în aplicarea articolelor din Regulamentul (UE) 2020/1503 referitoare la anumite termene de depunere a documentelor în vederea autorizării, condițiile de retragere a autorizației ș.a.;

– prevederi în aplicarea articolelor din Regulamentul (UE) 2020/1503 referitoare la anumite termene de depunere a documentelor în vederea autorizării, condițiile de retragere a autorizației ș.a.;

– prevederi în aplicarea articolelor din Regulamentul (UE) 2020/1503 referitoare la comunicările publicitare, precum și cu privire la limba în care acestea sau fișa cu informații esențiale privind investiția pot fi puse la dispoziția potențialilor investitori din România;

– prevederi cu privire la competențele de supraveghere și investigare ale A.S.F. în calitate de autoritate competentă în sensul art. 29 din Regulamentul (UE) 2020/1503, cu privire la cooperarea A.S.F. cu alte autorități competente din România sau din alte state membre și cu ESMA, precum și cu privire la regimul sancționatoriu, ş.a.

Proiectul de lege prevede, astfel, amenzi cuprinse între 10.000 RON și 2.433.700 RON sau de până la 5% din cifra de afaceri anuală totală a platformei de finanțare participativă, în cazul unor nereguli şi amenzi mai mici pentru persoanele fizice

De asemenea, șefii de platforme de multifinanțare din România vor risca amenzi cuprinse între 5.000 RON și 2.433.700 RON pentru diverse nereguli, conform proiectului de lege de la Ministerul Finanțelor.

Această limită în partea de sus, de 2,43 milioane lei, propusă de autoritățile române, reprezintă 500.000 de euro la cursul din data de 10 noiembrie 2020, conform regulamentului european.

În funcție de gravitatea faptei, platformele riscă și pedepse complementare, cum ar fi retragerea autorizației de funcționare pe piață. În cazul managerilor, aceștia se vor putea alege cu interdicția de a mai ocupa funcții de conducere în domeniu timp de 5 ani.

sursa: legestart.ro