Guvernul pune la bătaie un buget de 2,2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor

Guvernul a alocat un buget de 2,2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), transmis Comisiei Europene la începutul lunii iunie.

Aceste fonduri, care trebuie cheltuite până în 2026, reprezintă o oportunitate foarte mare pentru a avea clădiri cu un consum mai eficient de energie, mai sănătoase și mai rezistente în fața schimbărilor climatice. Totuși, pentru cheltuirea optimă a acestora, este nevoie urgent de un plan pentru alocarea fondurilor, de corectarea problemelor legislative, de instruirea forței de muncă pentru adaptarea la noile standarde obligatorii nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero), de organizare și de o colaborare instituțională fără precedent.

„Valul renovării reprezintă o mare oportunitate. Este momentul să rezolvăm o serie de probleme adunate de ani – cum sunt cele legate de companiile de servicii energetice (ESCO), de a atrage capital privat în sector, până la o serie de aspecte legislative care trebuie corectate. Pe partea de finanțare, ar fi inteligent să renunțăm la această abordare comodă, dar păguboasă, de a acorda granturi 100%, fără coparticiparea proprietarului. Este o practică pe care nu o mai regăsim în niciun stat membru. Așa cum punem eticheta smart pe clădiri, e momentul să fim smart în deciziile de politici publice privind modul de cheltuire a banilor”, a declarat, într-un comunicat remis redacției, Radu Dudău, director EPG și coordonator al proiectului România Eficientă.

Alte aspecte importante legate de performanța energetică a clădirilor, analizate în cadrul dezbaterii de către unii dintre cei mai cunoscuți experți în domeniu, la nivel național și european:

• Interesul utilizatorilor finali pentru locuințe tot mai eficiente energetic și care să asigure un confort sporit este în creștere, mai ales din partea tinerilor.
• Sectorul local al construcțiilor se confruntă cu probleme structurale, care țin de lanțurile de aprovizionare și nevoia de a produce local materiale de construcție (de exemplu, bitum), dar și de disponibilitatea specialiștilor în domeniu.
• E nevoie de o planificare bună care să asigure cheltuirea fondurilor existente prin fondurile pentru Valul renovării, de campanii de conștientizare publică privind importanța absorbției și alocării acestor fonduri și eliminarea obstacolelor, precum și de o implicare pe măsură a administrației publice.
• Renovarea clădirilor și noile construcții trebuie realizate cu o mai mare atenție în ceea ce privește calitatea aerului interior din clădiri, care ne influențează în mod direct sănătatea, performanța și calitatea vieții.
• Este nevoie de o clarificare a atribuțiilor auditorilor energetici, pentru că rolul lor va fi extrem de important în planul pe termen lung de renovare a clădirilor.
• Transformarea digitală a clădirilor este un proces ireversibil, care va conduce, prin tehnologiile de automatizare și control, la un confort interior sporit și la o eficiență energetică tot mai ridicată.
• Importanța managementul energetic urban: în planificarea urbanistică, este foarte important să integrăm și planificarea energetică a utilităților, altfel continuă să apară clădiri noi, în special rezidențiale, care nu au asigurată infrastructura de utilități, consumatorii fiind nevoiți să investească din bugetul propriu pentru a avea acces la rețele.

70% din granturile acordate prin PNRR trebuie angajate până la finalul anului 2022

Planul Național de Redresare și Reziliență al României, document elaborat de Guvern, aflat încă în analiza experților de la Bruxelles, prevede că prin componenta „Fondul pentru Valul renovării” (Pilonul I Tranziția Verde, Componenta I.5), la finalul implementării reformelor și investițiilor, vor exista: circa 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic (4 milioane mp clădiri rezidențiale) și circa 2.000 de clădiri publice (2,5 milioane mp) reabilitate.

sursa: wall-street.ro