Raport Democracy Reporting International: Cum au răspuns guvernele din UE pandemiei din punct de vedere al democrației și al statului de drept. România face parte din rândul statelor ”fără îngrijorare”

Un raport al Democracy Reporting International arată modul în care guvernele din întreaga UE au răspuns pandemiei din punct de vedere al democrației și al statului de drept, iar CNN notează că ”normele democratice” au fost grav afectate de un an de restricții, iar experții se tem acum că politicienii “însetați de putere” ar putea fi reticenți să renunțe la autoritatea lor aproape totală, odată ce criza se va termina.

Raportul arată că zece țări din UE (Belgia, Cipru, Cehia, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia și Slovenia) sunt încadrate ca state care determină ”îngrijorare semnificativă” în ceea ce privește certitudinea măsurilor, în timp ce în alte zece țări (Austria, Bulgaria, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Lituania, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia) a fost identificată cel puțin ”o anumită îngrijorare”. În doar șapte state (Croația, Danemarca, Letonia, Malta, România, Spania și Suedia) nu au fost identificate probleme legate de măsurile anti-Covid adoptate de guverne, acestea fiind considerate țări ”fără îngrijorare”.

Mai puțin de jumătate din țările UE au înființat comisii parlamentare specializate, au publicat rapoarte sau dezbateri programate în mod regulat cu privire la măsurile COVID-19 și în mai puțin de o treime au fost identificate măsuri ca fiind fie examinate (de exemplu, printr-o dezbatere sau vot în parlament), fie modificate de parlamente.

Un caz concret ar fi cel al Franței. Parlamentul a aprobat un proiect de lege la începutul acestei săptămâni care prelungește starea de urgență până la sfârșitul lunii septembrie. Proiectul de lege îi permite președintelui Emmanuel Macron să introducă un permis de sănătate, care să ateste dacă cineva a fost vaccinat împotriva Covid-19 sau nu, precum și restricții de circulație pe timpul nopții în toată țara. Măsura este considerată controversată de unii dintre aliații liberali ai lui Macron, în condițiile unei scăderi a numărului de cazuri Covid. De asemenea, CNN arată că, de-a lungul pandemiei, președintele Macron a redus rolul parlamentului prin faptul că guvernul și administrațiile nu au obligația să informeze parlamentul asupra măsurilor adoptate. 

Totodată, Phillippe Marlière, profesor de politică franceză și europeană la University College London, observă că, în ultimii ani, Franța a introdus numeroase stări de urgență ca răspuns la atacurile teroriste. Multe dintre măsurile introduse în acele momente privind libertatea personală au rămas în vigoare. “Aș paria că o mulțime de măsuri iliberale care au intrat în vigoare în timpul pandemiei vor rămâne sau vor fi introduse din nou. Politicienii sunt foarte buni la preluarea autorității, dar mai puțin buni la predarea acesteia”, a spus Marlière.

Temerile experților sunt exprimate în contextul în care Macron se va confrunta cu alegerile anul viitor și păstrarea puterii stricte ar putea fi un avantaj. “Președintele francez are mai multă putere pe hârtie decât președintele american. Acest lucru, combinat cu cineva care își dorește realegere, care se deplasează deja spre dreapta pe probleme precum Islamul, fără o supraveghere reală, este foarte îngrijorător”, mai spune Marlière.

CNN notează că cel mai ”flagrant” exemplu este Ungaria, unde guvernul a adoptat o legislație care i-a permis să conducă prin decrete, fără control judiciar. În Cipru și Cehia instanțele judecătorești au susținut că nu au jurisdicție cu privire la măsurile de limitare a coronavirusului, iar acest lucru a redus semnificativ mișcările de protejare a oricărei tentative de încălcare a normelor democratice de către guverne.

O preocupare importantă a raportului Democracy Reporting este legat de faptul că puține țări europene au un ”plan de ieșire” clar pentru a pune capăt stărilor de urgență și a reveni la modalitățile normale de guvernare. Raportul arată că doar cinci state membre ale UE (Cehia, Franța, Lituania, Țările de Jos și Portugalia) au strategii de ieșire adecvate pentru a reveni la normal.