România VS SUA: care sunt diferențele în materie de finanțări pentru anul 2021

Spre deosebire de alocarea în 2021 a 1.900 de miliarde de dolari pentru Planul de relansare economică a Statelor Unite ale Americii, România are alocat un procent de 5,5% din PIB pentru investițiile ulterioare care ar trebui să ajute economia României să își revină din criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19.

Planul de relansare economică a Statelor Unite ale Americii în valoare de 1.900 de miliarde de dolari a fost adoptat smâmbătă de Camera Reprezentanţilor, cu votul democraţilor. Planul de relansare economică este un prim pas crucial înaintea examinării textului în Senat, unde creşterea salariului minim urmează să fie abandonată, conform Agence France-Presse.

Proiectul de lege a fost adoptat, după ore de dezbateri, cu 219 voturi ”pentru”, toate democrate, la 212 de voturi ”împotrivă”, inclusiv două voturi democrate, în contextul în care republicanii au denunţat măsuri prea scumpe şi prost ţintite pentru a justifica opoziția acestora. Totodată, democraţii consideră că adoptarea planului este indispensabilă în atenuarea efectelor pandemiei COVID-19, care s-a soldat cu 510.000 de morţi în Statele Unite şi care a privat de locuri de muncă milioane de americani.

Textul urmează să fie trimis Senatului săptămâna viitoare, unde măsura care prevede o creştere a venitului minim – la 15 dolari pe oră, până în 2025 – urmează să fie retrasă. Versiunea finală a textului urmează să revină după aceea în Camera Reprezentanţilor, unde liderii democraţi au anunţat vineri că deţin suficiente voturi pentru ca planul de relansare economică să fie adoptat definitiv, cu sau fără salariul minim.

În comparație cu bugetul alocat pentru Planul de relansare economică în SUA, retrospectiva bugetului pentru anul 2021 în România este mult mai slab dezvoltată.

România face însă progrese în materie de stimulare a investițiilor prin alocarea a 5,5% din PIB pentru investiții în anul 2021. Alocarea unui buget mai mare pentru investiții arată o schimbare de optică a parcursului României, după ce mulți ani la rând execuțiile bugetelor de investiții au fost nesatisfăcătoare. În 2020, statul a dus în investiţii 53 de miliarde de lei (12,5 mld. euro), echivalent a 5,1% din PIB, bani din fondurile bugetului şi fonduri UE.

Potrivit raportului asu­pra perspectivelor ma­cro­eco­nomice, care în­so­ţeş­te legile bu­getului, pen­tru anul 2021, in­vestiţiile de stat sunt estimate la 5,5% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde lei decât în 2020, până la 61,4 miliarde de lei (peste 12 miliarde de euro). Nu este cea mai mare sumă alocată inves-tiţiilor, ca procent din PIB (în 2015 investiţiile, din buget şi din fonduri UE, au însemnat 5,9% din PIB) , dar, no­minal, este cea mai mare sumă din ultimii ani, cel puţin aşa arată datele disponibile la nivelul Ministerului de Finanţe.

Împreună cu sumele care vor veni prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, investițiile semnificative ar trebui să ducă economia înapoi spre o creștere considerabilă în anii următori, chiar și după ce se va fi recuperat decalajul produs de pandemie.

În același timp a crescut alocarea pentru cofinanțări din fonduri UE la 2,9% cu un punct procentual peste nivelul anului trecut. Acesta este fără doar și poate un semn bun pentru viitorul economic al României. Modul de construcție al bugetului arată totodată că există voință politică pentru reducerea deficitului bugetar.

Bugetele viitoare de investiţii pentru România se vor sprijini pe trei piloni – bugetul de stat, bugetul UE şi împrumuturi. Cum majoritatea veniturilor statului sunt cheltuite pe salariile bugetarilor şi pentru pensii, rămân să susţină inves­tiţiile fondurile UE şi împrumuturile.

Potrivit raportului citat, anul acesta investiţiile statului vor însem­na 5,3% din PIB (5,5% în 2020) şi, nominal, vor creşte progresiv. Anul acesta vor fi 8 miliarde de lei în plus la investiţiile statului, faţă de 2020.

„Anul 2024 acestea (investiţiile) reprezintă 4,81% din PIB, o creştere de 6,1 miliarde lei faţă de anul 2021 cu un vârf situat în anii 2020-2022“, spune raportul privind perspectivele macroeconomice care însoţeşte legile bugetului consolidat.

În total, între 2021 şi 2024 ar urma să meargă în investiţii ale sta­tu­lui 256 de miliarde de lei, adică 51 mld. euro (la un curs de 5 lei/euro).

Proiectele bugetului consolidat au fost transmise marţi Parlamentului spre aprobare, după ce fuseseră aprobate luni seară în guvern. Guvernul speră ca discuţiile să meargă repede, în ciuda faptului că majoritatea de care se bucură în Parlament este una subţire, iar PSD a anunţat „mii de amendamente“.

În comparație cu obiectivul creșterii venitului minim la 15 dolari pe oră în SUA, în România cheltuielile de natură salarială și cu asistența socială ajunse la aproape 95% din veniturile fiscale sunt lipsite de sustenabilitate chiar și pe termen scurt. În funcție de evoluția pandemiei, alocarea de 1,4 miliarde de lei pentru bugetul de șomaj (față de 3 miliarde de lei anul trecut) este posibil să fie insuficientă pentru redresarea României.