Autoritățile și-au luat diverse angajamente în domeniul fiscal și al pensiilor cu termene clare în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR ), de la controale ANAF și Inspecția Muncii, la modificarea legislației în privința pensiilor. Dacă România va dori să continue să curgă banii europeni pe parcursul următorilor ani, va trebui să respectăm angajamentele asumate.
Ne-am concentrat doar pe ce ar urma să se întâmple anul viitor. Mai sunt și alte măsuri, dar au termenele după 2022.
Ce trebuie să se întâmple până la finalul primului trimestru de anul viitor
1. Adoptarea Planului comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Inspecției Muncii privind acțiunile care trebuie întreprinse pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/la negru
Ca urmare a protocolului de cooperare cu Inspecția Muncii, se va elabora un plan de acțiune comun pentru a include operatorii economici care prezintă un risc fiscal ridicat și, de asemenea, pe cei care prezintă un risc din perspectiva utilizării muncii subdeclarate/nedeclarate.
Acest plan va fi defalcat pe tipuri de activități sezoniere, în cazul în care incidența riscurilor menționate este cunoscută a fi ridicată. Periodic, conducerea structurilor implicate (Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Inspecția Muncii) va analiza rezultatele obținute, precum și posibilitățile și perspectivele de actualizare a planului, în funcție de rezultatele respective.
2. Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2
Noul cadru legislativ:
• va asigura sustenabilitatea fiscală a pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare;
• va digitaliza funcționării sistemului de pensii private
• va diversifica investițiile din pilonul II de pensii.
În ceea ce privește investițiile din pilonul II de pensii, guvernul:
• va analiza posibilitatea de a flexibiliza regimul de reglementare aplicabil investițiilor din fondurile de pensii private prin reducerea restricțiilor cantitative în materie de investiții și reducerea restricțiilor bugetare legate de risc aplicabile fondurilor de pensii private;
• va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea propriilor lor strategii de investiții;
• va reglementa viitoarele ajustări ale regimului de investiții ale fondurilor de pensii private care contribuie la un cadru flexibil ce îi încurajează pe administratorii de pensii să își diversifice în mod corespunzător portofoliile pentru a obține un randament al investițiilor ajustat la risc echitabil;
• va spori accesul întreprinderilor la piața de capital, pentru a facilita cotarea noilor emitenți și a utiliza într-o mai mare măsură sursele private de finanțare, inclusiv activele fondurilor de pensii. Acest lucru ar conduce la un ecosistem de investiții mai bun pentru administratorii de pensii și la oportunități sporite pentru o diversificare adecvată a portofoliilor fondurilor de pensii.
Ce trebuie să se întâmple până la finalul anului viitor
Toate cele de mai jos trebuie să se întâmple până la finele trimestrului 4 din 2022.
3. Intrarea în vigoare a Ordinului președintelui ANAF de definire a criteriilor de risc
Definirea criteriilor de risc se face în funcție de principalele categorii de riscuri de nerespectare a obligațiilor fiscale, și anume:
• riscurile legate de înregistrarea fiscală;
• depunerea declarațiilor
• nivelul declarației
• plata.
Aceste definiții vor fi utilizate în sistemul de administrare a riscului fiscale pe baza claselor de risc fiscal, în care măsurile de administrare fiscală și de control fiscale vor fi adaptate în funcție de riscul fiscale aferent fiecărei clase de contribuabili.
4. Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor
Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024.
5. Ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri efectuate de administrația fiscală – 30 %
Ponderea auditurilor documentare în totalul auditurilor efectuate va crește la 30 % până în T4 2022 (de la nivelul actual, adică zero). Această țintă face parte din reforma care vizează transferarea acțiunilor de inspecție de la structurile de control fizice la cele digitale.
Vor fi luate următoarele măsuri:
• vor fi stabilite competențele organelor fiscale pentru efectuarea verificării documentare de către structurile cu atribuții de inspecție fiscală, structurile cu atribuții de control antifraudă și structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale
• au fost aprobate modelul și conținutul formularelor și documentelor utilizate în activitatea de desk audit
6. Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale
Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.
• Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.
• Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
• Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții.
• Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.
Un termen important pentru finalul acestui an
7. Semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată în vederea pregătirii analizei și a propunerilor de reformă a sistemului de pensii – regimul general și regimurile speciale – în conformitate cu principiile consacrate în planul național de redresare și reziliență.
Noua legislație:
• va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022-2070). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri adhoc ale nivelurilor pensiilor
• va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc
• va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
• va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;
• va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;
• va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;
• va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei
• va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Asistența tehnică include o evaluare a impactului diferitelor opțiuni de reformă propuse (proiecții pe termen lung). Furnizorul de asistență tehnică va sprijini redactarea documentului de reformă a sistemului de pensii.
Add comment