Scădere cu peste 15% a producției agricole în 2020. Cerealele – cea mai redusă pondere din ultimii zece ani

Valoarea producției agricole a scăzut în 2020 cu 15,4% față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Declinul din sectorul vegetal a fost cu mult mai pronunțat și a continuat tendința anterioară pandemiei (-21,5%, atenție, după -4% în 2019), în timp ce zootehnia a consemnat o scădere, de -1,2% (de la „doar” -0,7% în 2019).

În termeni nominali, producția ramurii agricole în preţuri curente a scăzut la 81,4 miliarde lei, adică mai puțin decât în 2018 în pofida scumpirii produselor. Pe segmentul vegetal, rezultatul a fost mai mic chiar față de anul 2017, de aceea nu e de mirare că ponderea agriculturii în formarea valorii adăugate brute în economie a scăzut în premieră la 4,2%.

Pe fondul condițiilor de climă mai puțin favorabile, investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a mai echilibrat situația, dar ponderea ei a fost relativ redusă (mai puțin de o treime, de unde înainte de 1989 ne apropiasem de 50% din totalul valorii obţinute în agricultură).

Declinul producției agricole explică deficitul alimentar de aproape 3 miliarde de euro consemnat în 2020. Repartizarea pe marile ramuri  a fost de 64,9% pentru producția vegetală (-5,1 puncte procentuale față de 2019), 32,9% în cazul zootehniei (+4,9 pp) și 2,2% pentru serviciile agricole. Ca pondere în PIB, a fost reeditat recordul negativ de doar 3,9% din 2016.

Ponderea cerealelor, la cel mai redus nivel din ultimii zece ani

În structura producției vegetale, cerealele și-au redus ponderea la cel mai redus nivel din ultimii zece ani și cu zece puncte procentuale din 2018 încoacece (de la 37,1% la 28,3%). De remarcat rezultatul în scădere înregistrat la plantele uleioase, performerele anilor anteriori și care ar fi trebuit să fie ceva mai puțin sensibile la încălzirea globală, (de la 13,4% în 2017 la doar 9,4%).

Procentele pierdute au fost preluate în bună parte de vedeta coșului de consum  prin variațiile foarte mari de la o lună la alta), cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație. Aceștia au mai recuperat din nou ca pondere şi au urcat înapoi spre pragul de zece procente, depășit în 2013 și 2014.

Dar segmentele care s-au constituit în revelaţiile anului trecut pe fondul scăderii ponderii cerealelor, au fost cele de legume și pepeni (22,5%) și de „fructe şi struguri” (13,1%). Ambele au atins maximul deceniului anterior și au cumulat astfel peste o treime din producția agricolă, ceea ce nu ar fi deloc rău ca direcție de dezvoltare și după refacerea recoltelor de grâu și porumb.

Din păcate, tendința de diversificare în creștere a producției, concretizată în avansul culturilor vegetale cumulate sub titulatura „alte grupe” (leguminoase boabe, plante tehnice, produse secundare, flori) a avut o sincopă exact atunci când se contura trecerea pragului de 10%. În ciuda unei anumite creșteri de procentaj, nici plantele de nutreț nu au performat, de unde și soldul negativ de peste 300 de milioane de euro din comerțul exterior la produsele pentru hrana animalelor.

În cazul producției animale, pe fondul păstrării aproape neschimbate a ponderilor pe aproape toate grupele mari, se remarcă oprirea declinului procentual la bovine ( care au avut valorile ceva mai ridicate prin 2011-2012 și 2017), dar și reducerea semnificativă a ponderilor pe segmentul de păsări (ajuns la cel mai redus nivel din ultimii șase ani).

Dezechilibru extern major și risc pentru siguranța națională

Din păcate, ponderea agriculturii în PIB a coborât înapoi sub pragul de patru procente, după ce își mai revenise în intervalul 2017 – 2019. Fără a constitui o problemă ca tendință în raport practica europeană, ar fi totuși de subliniat  importanţa acestui sector din perspectiva echilibrelor externe. Asta în condiţiile în care importurile de produse alimentare au avansat constant în ultimii ani iar acoperirea intrărilor cu livrări spre exterior s-a dus de la aproximativ 100% în 2014 la doar 60% în 2020.

Cu toate avantajele de sol și climă, după declinul înapoi spre cota nominală de 80 miliarde de lei înregistrat anul trecut în sectorul agricol, rezultatul schimburilor comerciale pe zona alimentară s-a deteriorat la – 2,86 miliarde euro, de la -1,99 miliarde euro în 2019 și -1,86 miliarde euro în 2018. Iar datele pe anul în curs ne trimit peste depășirea pragului de -3 miliarde de euro rezultat al agriculturii în comerțul exterior.

Aceste date indică nu doar un dezechilibru major pe partea macroeconomică, mai ales pentru o țară care ar avea datele pentru a fi autosuficientă în materie de asigurare a hranei pentru populație, ci chiar un risc important la adresa siguranței naționale. A se citi dependența tot mai crescută de livrările din alte state, sensibile la declanșarea unor factori externi nefavorabili.

sursa: cursdeguvernare.ro