Planul Național de Redresare și Reziliență: MIPE a alocat 2,2 miliarde de euro firmelor din România. Programul de Digitalizare a IMM-urilor va fi finanțat din PNRR

Viitorul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) alocă 8 tipuri de surse de finanțare, în valoare totală de 2,2 miliarde de euro firmelor din România, a informat joi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Programul de Digitalizare a IMM-urilor, promis de aproape un an de către autorități, va primi finanțare din PNRR.

Joi, după discuțiile pe care le-au avut la Bruxelles premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, MIPE a emis o listă de „exemple de investiții pe componentele mature” care ar urma să fie finanțate prin PNRR.

Pentru firme, sunt alocați 2,2 miliarde de euro. Banii vor fi accesați mai ales sub formă de credite bancare cu garanții de stat și de investiții acordate de fonduri de capital de risc în schimbul unor părți sociale din firmele beneficiare. Dar vor fi și fonduri nerambursabile.

• Instrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte probabil și BERD):

1) Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică – circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps
2) Instrument de capital de risc pentru IMM-uri  – circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps
3) Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes – circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

• Pe lângă cele intermediate de BEI,FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente:

4) Digitalizarea IMM-urilor – fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE – circa 200 milioane euro
5) O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.
6) Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
7) Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei
8) Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor

Programul pentru Digitalizarea IMM-urilor

Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii din România vor putea obține, până la urmă, fonduri europene pentru digitalizare, dar mai au totuși de așteptat.

Așa cum se vede în lista emisă de MIPE, se vor aloca circa 200 de milioane de euro  prin viitorul PNNR pentru digitalizarea IMM-urilor. Acestea vor fi fonduri nerambursabile, alocate printr-o schemă administrată de MIPE.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu a operaționalizat nici după aproape un an Programul de Digitalizare a IMM, de 100 de milioane de euro, prin care fosta guvernare Orban a promis firmelor mici și mijlocii, înainte de alegeri, că le va acorda fonduri nerambursabile de câte 30.000-100.000 de euro, să-și cumpere echipamente IT și softuri.

Acea măsură de digitalizare era prevăzută să se finanțeze din fondurile europene curente, prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, un program existent.

 Dar acum noua guvernare Cîțu vrea să schimbe sursa de finanțare de pe POC 2014-2020  pe PNRR, care abia urmează să fie transmis de România la Comisia Europeană, la finalul lunii mai 2021, pentru aprobare.

Comisia Europeană va avea la dispoziție 2 luni pentru a lua o decizie asupra propunerii României de PNRR, iar apoi mai este un termen de încă o lună pentru statele membre, până la definitivarea planurilor naționale prin care se absorb fondurile de redresare și reziliență. Prin urmare, abia de prin octombrie 2021 vor începe să intre primii bani PNRR în economia românească, iar firmele care așteptau banii de calculatoare și softuri mai au de așteptat.

În total, Uniunea Europeană a alocat fonduri de 750 de miliarde de euro prin NextGenerationEU – un instrument temporar de redresare din criza COVID-19.

Aici este inclusă celebra Facilitate de recuperare și reziliență (RRF), de  circa 670 miliarde de euro. Acești bani cuprind fonduri nerambursabile și credite cu dobânzi avantajoase și vor fi distribuiți statelor membre în următorii 4 ani prin planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR).

Prin Planul nostru de redresare și reziliență (PNRR), România ar trebui să ia 29 de miliarde de euro, din care puțin mai mult de jumătate reprezintă creditele, iar restul, fondurile nerambusrabile.

În acești 29 de miliarde de euro intră cei 2,2 miliarde de euro destinați firmelor.

În urma întâlnirilor de la Bruxelles, MIPE spune că „România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”.

Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, conform MIPE:

• Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
• Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
• Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.
• Salarizarea în administrația publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.
• Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea acestei bănci.
• Administrație publică – un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.
• Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
• Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
• Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică.

Alte reforme sectoriale:

• Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenție și îngrijire medicală primară, Creșterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătățirea Guvernanței Locale, Cadru îmbunătățit al achizițiilor publice.

Pe lângă cei 2,2 miliarde euro pentru mediul de afaceri, MIPE dă și alte „exemple de investiții pe componentele mature”:

– Educație : 3,7 miliarde euro

Rezultate așteptate:

• 10.000 de laboratoare
• 2.000 de microbuze verzi achiziționate
• peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
• 50 de unități de învățământ nou construite

– Sănătate – 2,5 miliarde euro

Rezultate așteptate:

• Construcția și/sau dotarea a 200 de centre comunitare
• 3000 de cabinete medici de familie
• 100 de cabinete de planificare familială

– Alte componente „în fază avansată de negociere”, conform MIPE:

• Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate: 1,4 miliarde euro
• Transport – 8,5 miliarde euro
• Fondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro