Promisiunile în ceea ce privește Planul Naţional de Redresare și Reziliență nu mai sunt aceleași, la fel ca în perioada campaniei electorale

Guvernul a promis, în perioada campaniei electorale, mult mai multe fonduri în ceea ce privește Planul Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR); După campania electorală, în versiunea finală a PNRR, fondurile pare că nu mai sunt atât de multe și atât de consistente.

Guvernul a fost dedicat în această perioadă finalizării Planului Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul căreia Uniunea Europeană oferă fonduri nerambursabile și împrumuturi țărilor membre UE. Încă de anul trecut fostul premier Ludovic Orban trâmbiţa că Bruxelles-ul a pregătit o sumă colosală pentru România, în care a înghesuit nu mai puţin de 30 de miliarde de euro,

O mare victorie a noului Guvern PNL, dar pentru care trebuie să-i fim recunoscători şi preşedintelui Klaus Iohannis, după cum sugera prin declaraţiile sale liderul PNL. Această sumă imensă ne-ar fi fost alocată, repeta ori de câte ori avea ocazia Orban, după ce preşedintele a negociat la Bruxelles, la sânge, banii pentru refacerea economică a României. Aceasta a fost o temă de campanie electorală intens speculată de liberali la sfârşitul anului trecut, dar care se dovedeşte doar o mare minciună marca PNL. În plus, dacă adăugăm şi modul extraordinar de lent în care sunt distribuiți banii în România, nici prea mult timp la dispoziţie nu avem, pentru că proiectele finanţate prin PNRR trebuie finalizate până în august 2026.

Prima tentativă de a testa cam cum stă treaba cu PNRR s-a soldat cu un eşec răsunător, cele câteva secvenţe din program trimise la Comisia Europeană fiind rapid respinse. După cum intuiau mulţi analişti chiar înainte ca Guvernul să trimită Comisiei cele câteva proiecte, cei de la Bruxelles au decis, după ce le-au analizat, să le returneze Bucureştiului cu ştampila „Respins”. Motivul era unul simplu. Planul nu prevedea nicio reformă substanțială în domeniile digital, schimbări climatice educație și echilibru macroeconomic, adică exact domeniile-cheie vizate de Comisia Europeană.

Cei mai mulți bani se duc în zona publică și socială – infrastructură, educație, venit minim de incluziune, ecologie, digitalizarea sistemului de colectare a taxelor și impozitelor etc.E drept că guvernul nici nu prea are de ales. Draftul fostului guvern Orban, darnic cu antreprenorii, n-a avut deloc succes la Bruxelles, Comisia Europeană cerând statelor UE să vină cu propuneri care să reducă impactul negativ asupra naturii și să introducă reforme în societate și administrație.