Diana SpătaruMinistrul economiei, Claudiu Năsui, pare că are în curs o campanie de imagine care se axează pe așa zisa transparență a acestuia pentru a consolida opinia publică, acesta folosind în publicațiile de pe Facebook formulări precum “100% Transparență” sau “Transparență totală” pentru a stimula încrederea în deciziile și prerogativele acestuia. Cu toate acestea, criticile la adresa lui Năsui nu întârzie să apară din partea unor deputați sau senatori români, care îl acuză pe Năsui de ilegală în procesul de selecție și de implementare deficitară în afara comunicării publice.
Năsui publică declarații despre Măsura a 3a în mod constant, pe pagina acestuia de Facebook, în scopul consolidării opiniei publice. Declarațiile lui Năsui se bazează de multe ori pe critici la adresa fostelor decizii adoptate, cu promisiunea că măsurile aflate în implementare vor fi gestionate corespunzător – “100% Transparență. Am supărat mulți oameni din sistem în momentul în care am spus adevărul. Am spus adevărul despre mersul la târguri pe banii statului și despre faptul că măsura 3 nu își atinge scopul. Nu își atinge scopul pentru că ajunge să finanțeze în proporție de peste 50% imobiliare. Și nu doar atât, dar suspiciunile de fraudă de care am vorbit sunt bazate pe fapte reale. Am avut discuția aceasta și cu premierul și i-am propus un curs de acțiune. Știu că adevărul doare, dar singura noastră șansă dacă vrem să salvăm România este măcar să spunem adevărul și să fim foarte transparenți cu ce găsim în ministere. Nu să menținem butaforii. Sunt acuzat că am avut cont pe platforma de granturi. Nu este absolut nicio problemă. Am vrut să văd fiecare pas din procedură și să o optimizez. Ceea ce am și făcut. Am folosit acel cont de câteva ori și exclusiv în scopul înțelegerii proceselor din spatele platformei și a muncii funcționarilor pentru a crește numărul de procesări pe zi. Ceea ce am și reușit. Am crescut numărul de evaluări de 9 ori în timp record. Pentru că vreau să fiu 100% transparent, am cerut la STS log-ul accesului pe platformă aferente contului meu. După care am primele și singurele accesări în 29 decembrie și 31 decembrie. Deci cu mult înainte să fie vreo informație relevantă. Pe 24 decembrie a fost prima mea zi în minister. De când am venit în minister am făcut din transparență o regulă. Am spus că voi duce la bun sfârșit toate măsurile începute de vechiul guvern. Și voi face fix asta. Am avut 3 priorități: deblocarea măsurilor de ajutorare CoVid, operaționalizarea schemei pentru Horeca și reorganizarea ministerului (care se împarte cu cel al energiei).Am avut o abordare activă în toate cele 3 priorități. Am găsit finanțare pentru măsuri (mulțumesc lui Cristian Ghinea). Am încercat să automatizez cât se poate toată procedura (mulțumesc STS-ului care gestionează platforma).Am multe de spus despre această măsură, dar este în desfășurare o anchetă. Vă promit, însă, că toți cei care au divulgat date cheie (în speță procentul de cofinanțare de la limita eligibilității) au comis fapte penale și vor suporta consecințele. Statul român suferă de sindromul Cernobîl. Să vedem o problemă dar să nu zicem nimic. Să o acoperim. Reactorul a explodat, dar statul se preface că nu s-a întâmplat nimic. Faimosul „stați liniștiți, avem de toate”, când de fapt în sistem e dezastru. Și dacă cumva vorbim despre problemă, interesele din sistem se coalizează contra celui care spune că împăratul este gol.” – declară Ministrul Economiei
Năsui a primit numeroase critici la adresa capabilităților acestuia de gestionare a implementării pentru Măsura a 3a de numeroși deputați și senatori, fiind acuzat de implicare ilegală în procesul de selecție și de implementare deficitară în afara comunicării publice.
Senatorul Ștefan Radu Oprea îl acuză pe Năsui, de implicare ilegală în procesul de selecție la Măsura a 3a – Granturi pentru Investiții, justificând că Năsui ar fi avut cont pe platforma MEEMA la Măsura a 3a pentru alte motive decât pentru optimizarea procesului de înscriere, cum a motivat acesta inițial.
Ștefan Radu Oprea a publicat acuzația de implicare ilegală în procesul de selecție al Măsurii a 3a adresată lui Claudiu Năsui, joi, 18 februarie, pe pagina de Facebook a acestuia “Cine se scuză, se acuză
Este o vorbă veche românească pe care ar trebui să o știe și ministrul economiei Claudiu Năsui. Încercând să explice de ce avea cont pe platforma de înscriere pentru granturi acordate IMM-urilor (măsura 3) Claudiu Năsui comite un autodenunț pe care ar trebui să-l adreseze DNA, nu PSD-ului. Scuza ministrului Năsui, cum că a încercat să optimizeze procesul, are o fractura logică. Dacă ar fi adevărat că nu existau înscrieri (informații relevante) pe platformă atunci despre ce optimizări poate fi vorba când nu ai ce analiza. “
În același timp, Oprea îl invită pe Năsui să ofere explicații “Explicații ar trebui să dea și primului ministru Florin Cîțu care îl suspectează de fraudă, pentru că acesta a trimis corpul său de control. Dacă suspiciunea ar fi fost la alt nivel de decizie din ministerul economiei (și nu asupra lui Claudiu Năsui), cercetările ar fi fost făcute de către corpul de control al ministrului economiei. Între timp, cei care suferă sunt antreprenorii care așteptau aceste fonduri. În loc să se concentreze cum să avantajeze firmele prietene, mai bine simplificau procesul de verificare al decontărilor pe măsura 2 și 3 pentru a nu-și mai bate joc de antreprenori. Ministrul #transparent a devenit străveziu! Antreprenorii au început să înțeleagă că pălăria este mult prea mare pentru el!” – a scris senatorul.
Deputatul PNL Gabriela Horga l-a criticat la începutul lunii pe ministrul Economiei Claudiu Năsui, precizând că acesta „încearcă să scuze problemele de implementare” la Măsura a 3a din cadrul proiectelor pentru granturi productive, „acuzând legislaţia” lăsată de fostul ministru al economiei de la PNL.
“Chiar nimeni din Ministerul Economiei nu cunoaşte textul legii care spune că nu se finanţează imobiliarele în cadrul proiectelor pentru granturi PRODUCTIVE? Art 23, alin 5, OUG 130/2020, modificată. Apreciez determinarea publică a ministrului Economiei, Claudiu Năsui, de a acorda în mod corect şi doar pentru firmele care au cu adevarat nevoie granturile pentru investiţii PRODUCTIVE (nu imobiliare). Mi-ar plăcea însă să nu o facă doar în comunicarea publică, ci să asigure şi o implementare corectă a ceea ce este deja prevăzut în OUG 130/2020 modificată”, a scris Gabriela Horga pe Facebook.
Deputatul PNL explică modul în care ministrul Năsui critică legislaţia lăsată de fostul ministru liberal al economiei pentru a-şi ascunde problemele la implementare.
„Ministrul Năsui a demarat implementarea Măsurii 3, granturi pentru Investiţii productive. Măsura era pregătită de fostul Guvern #PNL şi de fostul ministru al economiei, din punct de vedere legislativ, dar a fost implementată de actualul ministru. Au apărut suspiciuni în spaţiul public asupra modului în care s-au desfăşurat înscrierile şi asupra unor deficienţe de implementare apărute la MEAT. Ministrul Năsui susţine că măsura nu este bună şi nu îşi atinge scopul pentru că multe proiecte sunt de investiţii imobiliare şi apartamente. Prim-ministrul Florin Cîţu, în urma suspiciunilor apărute în spaţiul public de fraudă la înscrieri şi a problemelor apărute, trimite corpul de control pentru verificarea implementării de către MEAT a modalităţii în care s-au desfăşurat înscrierile şi s-au aplicat prevederile legate.
Deşi ministrul Năsui încearcă să scuze problemele de implementare acuzând legislaţia şi modul în care a fost gândită măsura de granturi pentru investiţii productive (măsura 3), adevărata problemă este faptul că nu se implementează corect şi nu se aplică prevederile legale din OUG 130/2020 modificată. Ministrul ar trebui să ştie că scrie negru pe alb în lege care sunt investiţiile ce pot finanţate cu granturile din măsura 3 şi de asemenea ce nu se poate face cu banii”, a relatat Gabriela Horga.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că „există suspiciuni clare de măsluire” în privința Măsurii 3 pentru granturi de Investiţii: „Eu mă mir că nu a descins DNA”. Năsui avea cont de administrator pe platformă în timpul înscrierilor, lucru pe care, îl cele din urmă, l-a recunoscut, justificând că era urmărită optimizarea programului.
„Dl. Năsui… Au depus 27.000 de companii românești. A venit un ministru – care e un om de bun simț, dar funcția l-a doborât. Plus că există suspuiciuni clare de măsluire. Prima oară le-au spus că primul venit, primul servit. Au fost serviți ultimii, după ce dl. Năsui a avut cont de administrator și a putu să intervină într-o procedură de selecție pe bani europeni. Eu o să depun moțiune și vreau să văd cum USR nu va vota împotriva unui ministru care are o suspiciune clară că a făcut un caz de corupție. Presupun că DNA deja s-a autosesizat și OLAF. Eu mă mir că nu a descins DNA”, a spus, la România TV, Marcel Ciolacu.
Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a declarat luni, întrebat dacă există nemulțumiri referitoare la prestația ministerului Economiei, Claudiu Năsui, că trebuie să existe o reacție mai rapidă atunci când vine vorba de sprijinul oferit pentru sectorul privat. Victor Orban a precizat că au fost discuții referitoare la problemele care au vizat pilonul 3 referitor la sprijinul economic către IMM-uri:
„Da, a fost o discuție legată și despre pilonul 3, de capitolul de investiții. Acolo ministrul trebuie să asigure derularea procedurii, în condiții legale și mai ales în condiții în care noi am obținut această finanțare din fonduri europene pentru a susține investițiile pentru întreprinderile mici și mijlocii și acești bani trebuie să ajungă cât mai repede la companiile care au nevoie ș dreptul legal de a beneficia de aceste forme de sprijin”, a precizat Ludovic Orban.
Context:
Năsui a depus o plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu suspinciunile apărute cu privire la modul în care s-a derulat implementarea Măsurii 3-granturi pentru investiţii, măsură introdusă prin OUG 130/2020, OUG 174/2020 şi OUG 199/2020. Prin această măsură, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului acordă granturi pentru investiţii în valoare cuprinsă între 50.000 şi 200.000 euro fiecare. Bugetul total este de 550 milioane de euro, din care 478,25 milioane euro sunt ajutor nerambursabil, iar restul reprezintă cofinanţarea asigurată de beneficiarul final. Granturile pentru companii vin din fondurile europene, mai precis din Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de Covid-19. Beneficiarii sunt microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM).
Anunţul referitor la plângerea penală înaintată către DNA a fost făcut de ministrul Năsui într-un comunicat de presă referitor la moţiunea simplă pe care liderii PSD au declarat, la începutul lunii, că o vor introduce în Parlament. Suspiciunile de fraudă se referă la faptul că antreprenorii care au depus proiectele pentru finanţare în ultimele două zile dinaintea termenului-limită (29 ianuarie 2020) ar fi avut informaţii despre procentul de cofinanţare, pe baza căruia se făcea departajarea între proiecte.
Amintim că ministrul Economiei, Claudiu Năsui a anunţat la începutul lunii, într-o postare pe pagina oficială de Facebook, că există persoane care ar fi divulgat informaţii din procesul de acordare a împrumuturilor nerambursabile. Mai mult, el a confirmat investigaţiile de presă care au arătat că mare parte din fondurile acordate pentru investiţii în criză au finanţat de fapt achiziţii imobiliare.
În perioada de înscriere pentru granturile acordate prin măsura 3 au aplicat 27.736 firme. Admiterea la finanţare s-a făcut în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la evaluarea planurilor de investiţii online. La punctaje egale, primul criteriu de departajare a fost procentul de cofinanţare. La cofinanţări egale, departajarea urma a fi făcută în funcţia de valoarea cifrei de afaceri, iar în caz de egalitate, firmele erau departajate de ordinea înscrierii în aplicaţie.
Referitor la neregulile privind măsura 3, acestea au fost semnalate şi de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Antreprenorii au solicitat, recent, o verificare strictă din partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi a Corpului de Control al prim-ministrului cu privire la persoanele care au avut acces la baza de date a programului şi care au accesat alte secţiuni decât cele pentru care le-a fost acordat accesul, precum şi la numărul de accesări ale fiecărei secţiuni şi momentele în timp. Antreprenorii au mai cerut şi verificarea informaţiilor conform cărora angajaţi ai băncilor au avut acces la baza de date cu aplicaţiile şi dacă există o corelaţie între aceştia şi proiectele câştigătoare pe măsura 3.
“Am primit semnale că mulţi oameni au fost contactaţi de bănci imediat după depunerea aplicaţiei pe măsura 3, ceea ce arată că reprezentanţii instituţiilor bancare ştiau din timp ce proiecte au şanse mari pentru a primi finanţare, ceea ce nu este normal”, a declarat, recent, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, într-o conferinţă de presă.
Redactia
startupzone
Add comment