Soarta PNRR: Bani din occident, implementare balcanică?

În data de 2 decembrie, Comisia Europeană anunța că virase României prima tranșă de fonduri pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 1,8 miliarde de euro. Deși declarațiile oficiale ale reprezentanților Uniunii au fost optimiste și încurajatoare, în media românească au ieșit la iveală mai multe probleme, pe care analiștii le prevăzuseră de luni de zile.

Într-o postare făcută pe Twitter, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, se arăta optimistă și încuraja România să își pună planurile de reformă în aplicare. Aceasta menționa trei dintre pilonii strategiei României care vor fi sprijiniți cu aceste fonduri: modernizarea infrastructurii de cale ferată, incluzând electrificarea căilor ferate pentru a obține un sistem cu 0 emisii, digitalizarea administrației publice, sustenabilitatea fiscală printr-un cadru bugetar revizuit.

Von der Leyen menționează și modernizarea sistemului medical ca o prioritate maximă pentru țara noastră. Aceasta mai subliniază și faptul că în acest moment „cuvântul cheie este implementarea.”

Implementarea este, într-adevăr, subiectul ultimelor zile, cu privire la fondurile proaspăt primite. Așa cum anunțau mai mulți analiști, încă de la publicarea Planului Național de Redresare și Reziliență, concretizarea obiectivelor stabilite nu va fi ușoară pentru România.

Din programul de reforme considerat de unele voci prea curajos, cuprinzând 507 obiective (64 de reforme, 107 investiții) care trebuie realizate până la 31 august 2026 (45 numai în anul 2022), se disting mai multe reforme specifice țării noastre, dar și 6 piloni prioritari la nivel european: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici de sprijin pentru tineret și copii.

Toate acestea sunt domenii în care țara noastră nu a excelat până acum la nivel european, decalaj care face îngrijorarea analiștilor să fie justificată.

Într-un bilanț premergător al Guvernului, ni se arată că deja 5 dintre obiectivele declarate au fost îndeplinite, iar restul, propuse pentru anul 2022, sunt deja în curs de implementare. Țintele atinse vizau intrarea în vigoare a unei ordonanțe de urgență privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR) și a unei legii pentru securitatea rețelelor 5G, o conectare cât mai mare a caselor de marcat la sistemul IT al ANAF, înregistrarea persoanelor juridice în Spațiul Privat Virtual, modificarea legislației naționale privind căile de atac.

Cu toate acestea, premierul Nicolae Ciucă a atras recent atenția Guvernului, că România este deja în urmă cu implementarea PNRR: „Suntem în urmă cel puțin cu elaborarea OUG privind stabilirea cadrului de implementare a PNRR”. Așadar, România nu a stabilit încă care vor fi „circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri”, așa cum precizează Adrian Câciu, Ministrul de Finanțe.

Problema cadrului legislativ în vederea implementării PNRR a fost ridicată încă de la primele discuții despre fondurile pe care  România urma să le primească.

Atunci, mai mulți reprezentanți ai mediului privat arătau o lipsă profundă de încredere privind capacitatea statului român de a reforma procedurile de organizare a licitațiilor, mai ales structura documentațiilor aferente acestora. Tot aceștia aduceau în discuție și procedurile de supervizare care ar trebui să facă activitățile desfășurate de statul român din fondurile europene mai transparente. Altfel, spun ei, situația actuală, în care firmele de casă ale baronilor locali sunt preferate pentru lucrările finanțate din banii publici nu se va putea schimba niciodată.

Până în acest moment, s-a stabilit echipa care va coordona implementarea PNRR-ului. Aceasta va fi condusă de prim-ministru, însărcinat cu negocierea pentru aprobarea sau modificarea planului și cu coordonarea Comitetului interministerial.

Din structura echipei mai fac parte Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, având rolul de coordonator național, de vicepreședinte al Comitetului interministerial și de persoană de contact în relația cu Comisia Europeană, și Comitetul interministerial.

Din planul de structură prezentat reiese că Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, actualmente Dan Vîlceanu, ar urmă să și monitorizeze punerea în aplicare a reformelor propuse. Totodată, una dintre sarcinile Comitetului interministerial este examinarea progresului și inițierea unor măsuri de redresare în cazul unor întârzieri majore sau a modificării unor obiective.

Cu toate acestea, există încă numeroase necunoscute cu privire la raportarea progresului și desfășurării proiectelor și la transparența generală a lucrărilor.

În acest context, mai multe voci din media au început să întrebe, aproape retoric, când va demara guvernul, cu adevărat, proiectele promise și ce se va întâmpla în cazul în care țara noastră va eșua în implementarea lor.

Potrivit lui Marcel Boloș, director al Agenției de Dezvoltare Regională, guvernul va mai întârzia puțin cheltuirea primilor euro. Acesta constată că mecanismele de implementare sunt complexe, iar ministerele implicate trebuie să stabilească întâi mecanismele de selectare a beneficiarilor.

Boloș conchide că „poate dura o perioadă bună de timp” până se vor încheia primele contracte și se vor alcătui documentele necesare. Tot Boloș a mai precizat că mobilizarea la nivelul ministerelor în acest sens ar trebui să fie uriașă, dar că, momentan, acest lucru rămâne o necunoscută, dat fiind că acestea ar trebui să operaționalizeze proiectele, iar pentru a putea derula procedurile de selecție este nevoie de specialiști calificați în acest sens.

De asemenea, pentru demararea PNRR, România are nevoie de un sistem informatic de gestionare a proiectelor, care va fi elaborat de Ministerul Fondurilor Europene împreună cu STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), iar Ministerul Digitalizării ar urma să angajeze o echipă de experți care va evalua opțiunile existente pentru crearea unui sistem de tip „cloud” prin care ministerele ar schimba între ele documente, fără să mai „plimbe hârtiile de colo-colo.

Pentru tranșele destinate prefinanțării proiectelor, România nu va trebui să raporteze îndeplinirea obiectivelor asumate, dar, începând cu anul 2022, țara noastră va primi finanțare în funcție de îndeplinirea reformelor și proiectelor propuse. Totodată, bani primiți nu pot fi întrebuințați pentru alte proiecte decât cele declarate în PNRR.

Conform procedurii europene, din cele 29,2 miliarde de euro pe care România ar urma să le absoarbă, 14,2 sunt împrumuturi. Pe acestea, țara noastră le va rambursa începând cu 2028, pe o perioadă de 30 de ani.

Așadar, în momentul de față România se află încă în etapele premergătoare implementării PNRR și deja rămâne în urmă, dacă stăm să ne gândim că până la jumătatea anului viitor va trebui să realizeze o parte importantă a obiectivelor promise pentru a primi următoarea tranșă de bani. În caz contrar, țara noastră nu va da înapoi banii primiți, dar va putea pierde miliarde de euro din viitoarele finanțări.

sursa: truestoryproject.ro