Noile taxe verzi pentru produsele energetice poluante: SCUMPIRI MASIVE

Planurile Comisiei Europene în ceea ce privește tranziția verde au fost schimbate, fiind propuse miercuri ținte și mai dure decât până acum. De exemplu, vrea ca 40% din energie să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Ținta de până acum era de 32%. Pentru România nu este o veste tocmai bună, având în vedere că și vechiul obiectiv era greu de atins, motiv pentru care își asuma o țintă de doar 30,7% până în 2030. Acum va fi obligată să revizuiască mult în sus această cifră. Noile ambiții ale Comisiei Europene se vor resimți puternic și la nivelul buzunarelor fiecărui cetățean, în condițiile în care sunt plănuite taxe pe produse energetice care nu sunt verzi. Altfel spus, produse precum centralele de apartament vor fi taxate.

Oficialii europeni recunosc că urmează scumpiri. Pachetul de măsuri prezentat miercuri de Comisia Europeană ar putea genera creşterea facturilor la carburanţi şi încălzire pentru populaţie, prin urmare UE trebuie să fie convingătoare asupra faptului că acest pachet este ‘echitabil şi solidar’, altfel ‘rezistenţa’ va fi ‘masivă’, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu Pactul Verde european, Frans Timmermans, relatează AFP, potrivit Agerpres.

‘Vom cere mult de la cetăţenii noştri. Dar vom cere mult şi de la industriile noastre, şi o vom face pentru o cauză bună’, a adăugat Timmermans.

Pachetul de măsuri propus miercuri de Comisie se numește ‘Fit for 55’.

Propuneri ale Comisiei Europene

– Până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puţin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990.

– Ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE să fie mărită la 40%. Acum este de 32%. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie.Propunerile promovează utilizarea de combustibili regenerabili, cum ar fi hidrogenul în sectorul industrial și al transporturilor, și prevede noi obiective.

– Comisia propune ca țintele privind economiile de energie la nivelul UE să devină obligatorii și să fie mărite pentru a se obține o reducere totală de 36% până în 2030.

– Înăsprirea normelor care determină dacă energia rezultată de pe urma arderii lemnului poate fi clasificată drept regenerabilă. Centralele pe biomasă cu o capacitate de cel puţin 5 MW trebuie să îndeplinească criteriile de sustenabilitate referitoare la utilizarea bioenergiei şi să permită o reducere substanţială a emisiilor comparativ cu arderea de combustibili fosili. În prezent, centralele pe biomasă cu o capacitate mai mică de 20 de MW sunt scutite de la îndeplinirea acestor cerinţe, arată Agerpres.

– Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor.

– Strategia pentru păduri include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.

– Sectorul public va trebui să renoveze 3% din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili. Acum obșigația este de 1%.

– Revizuirea sistemului de impozitare a produselor energetice. Alinierea cotelor minime de impozitare aplicate în sectorul energiei termice și al transporturilor la obiectivele noastre climatice, atenuând în același timp impactul social al acestei măsuri și venind în sprijinul cetățenilor vulnerabili.

– Comisia propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile considerate perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare. Practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili, spune Comisia. Aceasta consideră că noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.

Fond social pentru climă

Comisia recunoaște că noile politici climatice “riscă să exercite pe termen scurt o presiune suplimentară asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor de mijloace de transport”. Adică, vor urma scumpiri.

De aceea, Comisia propune instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25% din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier. Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde EUR pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual. Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde EUR pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.