Posibile modificări în Codul fiscal: Impozit redus pentru firmele care se duc la târguri externe

Ministerul Economiei a publicat joi un nou proiect de ordonanță de urgență prin care propune modificarea Codului fiscal, în sensul în care firmele care participă la la târguri și expoziții externe sau care își fac publicitate în străinătate să poată beneficia de reducere a impozitului în funcție de cheltuielile cu aceste acțiuni de promovare la export.

Potrivit acestuia, statul va oferi scăderi de impozite firmelor care se promovează la export, în loc să mai acorde unor societăți bani de la stat prin actualul Program de Promovare a Exportului (PPE). Noul proiect de OUG urmează să modifice art. 25 din Codul Fiscal, privind impozitul pe profit, precum și articolul 56, care se referă la impozitul pe venitul microîntreprinderilor.

Se propune astfel ca, în cazul firmelor care participă la acțiuni de promovare la export, să se scadă din impozitul pe profit sau pe venitul microîntreprinderii jumătate dintr-o serie de costuri aferente activităților respective:

1. costul de participare la târguri și expoziții internaționale, inclusiv cheltuieli privind transportul și cazarea a maxim doi participanți, cheltuielile privind transportul sau formalitățile vamale ale exponatelor, mostrelor și materialelor publicitare, cheltuielile privind închirierea, elaborarea, construirea sau amenajarea spațiului expozițional, cheltuielile generale pe perioada de desfășurare a acțiunilor promoționale, de reprezentare și de protocol, cheltuielile privind materialele publicitare de prezentare și promovare cu caracter economic general;
2. cheltuielile aferente realizării de studii de piață și pe produse, inclusiv pentru obiective complexe, pe piețe de interes pentru exportul românesc;
3. realizarea de acțiuni de publicitate și reclamă cu caracter general, pe piețe de interes pentru exportul românesc.

Pentru a putea intra în vigoare, aceste modificări au nevoie să fie aprobate de Guvern și publicate în Monitorul Oficial. Până atunci, cei interesați au 10 zile la dispoziție să trimită observații și propuneri la acest proiect de OUG, pe adresa de e-mail: dezbateri_publice@economie.gov.ro .

Ministerul Economiei spune că vrea să instituie aceste facilități fiscale în locul subvențiilor de la bugetul de stat acordate unor firme prin Programul de Promovare a Exportului în condițiile în care cheltuielile cu acest program „au crescut de aproape 3 ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei”.

În urma unor verificări ale Corpului de control al Ministerului Economiei, instituția reclamă și alte aspecte legate de actualul Program de Promovare a Exportului, pe care vrea să-l înlocuiască cu aceste facilități fiscale:

• „Între anii 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari PPE participanți la târguri a fost de 395. În același timp, numărul mediu anual de beneficiari participanți la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan și participanți la diverse târguri.
• Suma medie per beneficiar participant la târguri a crescut de la 63.000 RON în 2015 la 118.000 RON în 2019. Cu toate acestea, pentru beneficiarii „noi” (care nu au mai fost beneficiat de finanțare și anii anteriori), suma medie a fost de 89.000 RON, în timp ce pentru firmele care au fost finanțate și în fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finanțată în 2019 a fost de 145.000 RON.
• În 2019, peste jumătate din beneficiari au fost finanțați și în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ei au avut legături prin intermediul asociaților/administratorilor comuni cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți. Totodată, numărul de firme „noi” a fost sub 35%, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut același tip de legături cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți.
• Costul cu comisioanele intermediarilor care intermediază participarea la târguri/misiuni a crescut de aproape 4 ori, de la un cost total de 1.950.000 RON în 2015 la 7.650.000 RON în 2019.
• Raportat la numărul total al exportatorilor României în fiecare dintre anii 2015-2019, numărul beneficiarilor PPE reprezintă în medie aproximativ 3%.
• Peste 75% din exporturile României sunt reprezentate de 500 de exportatori. Dintre aceștia, între 2015-2019, au beneficiat de susținere PPE în medie doar 8, iar activitatea acestora de promovare, participare la târguri și export nu a depins de finanțarea PPE.
• În realitate, aproape 50% din beneficiarii PPE nu se regăsesc printre exportatorii României. Dacă în 2015 aproximativ 170 din beneficiari nu se regăseau printre exportatorii României, în anul 2019 această cifră a crescut la aproximativ 230.
• Participarea la târgurile internaționale este intermediată de firme contractate în urma unor proceduri de achiziții accelerate.
• Numărul intermediarilor a rămas formal 11 între 2015-2019. În realitate, însă, peste jumătate au legături între ei în diferite combinații.
• Peste două treimi din totalul evenimentelor din 2019 au fost intermediate de 4 firme, iar 3 dintre acestea au legătură între ele prin foști asociați. A 4-a este deținută de un fost vicepreședinte ANEIR participant la lucrările Consiliului de Export. O a 5-a firmă intermediară notabilă aparține unui fost consilier al ministrului din perioada incipientă a PPE.
• Situația este similară și în anii precedenți. Cu un singur cumpărător (statul) și un număr extrem de redus de intermediari, având legături prin intermediul asociaților comuni, concurența este extrem de restrânsă: la peste 2/3 din procedurile de achiziții s-a depus o singură ofertă. Comisionul intermediarilor fiind plătit la valoarea contractului, stimulentele nu sunt în sensul scăderii costurilor și negocierii eficiente cu târgurile străine.
• Participarea la târgurile internaționale este intermediată de firme contractate în urma unor proceduri de achiziții accelerate.
• Numărul intermediarilor a rămas formal 11 între 2015-2019. În realitate, însă, peste jumătate au legături între ei în diferite combinații.
• Peste două treimi din totalul evenimentelor din 2019 au fost intermediate de 4 firme, iar 3 dintre acestea au legătură între ele prin foști asociați. A 4-a este deținută de un fost vicepreședinte ANEIR participant la lucrările Consiliului de Export. O a 5-a firmă intermediară notabilă aparține unui fost consilier al ministrului din perioada incipientă a PPE.
• Situația este similară și în anii precedenți. Cu un singur cumpărător (statul) și un număr extrem de redus de intermediari, având legături prin intermediul asociaților comuni, concurența este extrem de restrânsă: la peste 2/3 din procedurile de achiziții s-a depus o singură ofertă. Comisionul intermediarilor fiind plătit la valoarea contractului, stimulentele nu sunt în sensul scăderii costurilor și negocierii eficiente cu târgurile străine.
• Problemele se reflectă și în litigiile în care este atras ministerul. Spre exemplu: executări silite ale ministerului de peste 1.000.000 RON de către intermediari; 300.000 RON acordați fără respectarea normelor legale și nerecuperați; peste 2.000.000 RON nerecuperați pentru neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor contractuale de către intermediari; litigii pierdute, cu plata cheltuielilor de judecată”.

Proiectul de ordonanță de urgență poate fi consultat AICI.