Cum se risipesc fondurile europene – Satele românești se umplu de biciclete, ATV-uri și peleți

Măsurile non-agricole lansate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) sunt recunoscute ca fiind printre cele mai populare și accesate de către beneficiarii din mediul rural. În teorie, aceste submăsuri – 6.2 și 6.4 – ar trebui să stimuleze investițiile în afacerile din mediul rural, pentru a dezvolta aceste zone din punct de vedere economic, astfel încât să nu mai fie părăsite de către tineri.

În practică, însă, lucrurile se pare că nu stau chiar așa. Deși fondurile europene destinate acestor zone se cheltuie în totalitate de fiecare dată, investițiile realizate lasă de dorit din punct de vedere al valorii lor de piață.

Spre exemplu, pe submăsura 6.2, cele 50 de milioane de euro puse la dispoziție de Ministerul Agriculturii au fost epuizate în primele 5 zile, însă o mare parte din proiectele depuse, care au și punctajele cele mai mari, nu vor avea un impact pozitiv în ceea ce privește economia rurală, spun specialiștii.

”La submăsura 6.2 o să avem un dezastru. Avem 16 localități în România cu potențial turistic ridicat. Pe aceste 16 localități sunt peste 500 de proiecte depuse, pe închirieri de biciclete, triciclete și așa mai departe, iar restul restul de 400 de proiecte care s-ar putea să primească finanțare sunt pe partea de peleți. Deci vom avea triciclete și biciclete în 16 comune din România și câteva fabrici de producere a peleților; să vedem cât de eficiente vor fi, pentru că cu 70.000 euro, doamne ajută să reușească să facă o afacere viabilă”, a precizat consultantul Ion Păunel în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea.

În aceste condiții, specialiștii spun că o să ne trezim peste câțiva ani cu situații ciudate, în care anumite comune vor fi invadate de zeci sau sute de afaceri similare, care nu vor avea niciun efect real.

”O să ajungem să avem situații inedite; să avem mai multe ATV-uri și biciclete decât locuri de cazare în zonă, să doarmă oamenii pe biciclete și pe ATV-uri. Eu mă întreb dacă se uită cineva în ansamblu la aceste lucruri. Cam câte zeci și sute de proiecte se pot depune pe un areal și cam care este dezvoltarea fulminantă a unor zone de potențial turistic care până acum, din statistică, nici n-au existat cu asemenea lucruri? Alergăm din nou după selecția unui proiect și nu după valoarea lui de piață”, a subliniat consultantul Cristian Găină.

Specialistul mai susține că proiectele pentru fabricile de peleți, punctate foarte bine în acest exercițiu financiar, nu vor fi viabile în economia reală, pentru că banii sunt mult prea puțini pentru crearea unor fabrici care să producă, într-adevăr, într-un sistem rentabil.

”La fel și cu peleții. Eu am avut șansa să văd și să fac de-a lungul carierei mele foarte multe fabrici. Nici măcar la jucării nu găsești echipamente de peleți de 60.000 euro. Etapa de a face peleți dintr-o perspectivă de competiție începe undeva la 400.000-500.000 euro, în condițiile în care unitatea este lângă o zonă cu puternică masă lemnoasă. Din perspectivă economică este un haos; nu mai avem nicio valoare de piață a acestor lucruri, ci urmărim doar să îndeplinească în teorie niște criterii”, a mai explicat Cristian Găină.

Amintim că submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, a beneficiat de o alocare financiară de 50 de milioane de euro în 2021, iar valoarea proiectelor depuse în primele cinci zile de la lansare depășește 300 de milioane de euro.

sursa: agro-tv.ro