Starea Uniunii Europene: de la pandemia de COVID-19, la Planul de Redresare și tranziția spre o economie verde

Săptămâna aceasta am avut în plenul Parlamentul European dezbaterea anuală privind Starea Uniunii Europene împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Parcă niciodată în ultimii ani nu a existat o dezbatere privind Starea Uniunii atât de plină de subiecte și cu atâtea decizii pe care trebuie să le evaluăm. Asta deoarece în ultimele 12 luni am luat foarte multe măsuri cu impact direct și imediat asupra vieții noastre, dar și multe măsuri care vor contribui la modelarea Uniunii Europene în viitor.

Așa cum le-am transmis și colegilor miercuri, în plenul Parlamentului European, în urmă

cu exact un an aveam dorința de a acționa împreună pentru a gestiona criza sanitară și economică generată de COVID-19, dar nu aveam toate instrumentele necesare. Nu aveam un vaccin împotriva pandemiei, nu aveam un plan de vaccinare al Uniunii Europene, nu aveam un buget al Uniunii pentru următorii 7 ani și nu aveam un plan de redresare. Datorită acțiunilor noastre comune din ultimul an, toate aceste elemente există în acest moment.

Datorită acestor măsuri comune, putem spune că am trecut peste partea cea mai grea a pandemiei. Totodată, avem și instrumentele necesare pentru a ne redresa și pentru a întări Europa în fața unei noi crize de genul pandemiei de COVID-19. Iar principalele instrumente sunt Planul de Redresare de 750 de miliarde de euro și Bugetul multianual al UE 2021 – 2027 în valoare de aproape 1.100 de miliarde de euro. 

Noile resurse proprii ale Uniunii Europene – soluția pentru o finanțare stabilă a Uniunii Europene

Când vom folosi în următorii ani banii alocați în Planul de Redresare pentru a ajuta oamenii, regiunile și întreprinderile să își revină după criza COVID-19, trebuie să ne asigurăm în primul rând că banii sunt cheltuiți eficient și că fondurile merg exact acolo unde este nevoie de ele.

În al doilea rând, trebuie să avem în vedere când și cum vor fi restituiți acești bani pe piețele internaționale de unde au fost împrumutați de către Comisia Europeană. Fiindcă dacă pentru țările membre, ca România, o parte din acești bani din Planul de Redresare reprezintă fonduri nerambursabile, care nu mai trebuie înapoiate, Uniunea, în ansamblu, trebuie să ramburseze sumele împrumutate pentru finanțarea Planului.

Tocmai de aceea, am făcut miercuri un apel către președinta Comisiei Europene să ne gândim deja când și cum vom da înapoi acești bani. Trebuie să ne asigurăm că înapoiem banii fără să fie nevoie să umblăm la alocările pentru fermieri, pentru studenți, pentru cercetători sau pentru Politica de Coeziune.

Iar soluția pe care am agreat-o la nivelul tuturor instituțiilor europene este reformarea resurselor proprii ale Uniunii Europene pentru a putea obține aceste fonduri fără să tăiem din alocările către celelalte priorități. În plus, noile resurse proprii vor putea asigura o mai mare stabilitate în finanțarea Uniunii în viitor.

Astfel, am transmis Comisiei Europene să ne prezinte în următoarele săptămâni, așa cum am discutat, propuneri privind noi resurse proprii precum taxa de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră, o taxă digitală pentru marile corporații și o revizuire a sistemului Uniunii Europene de comercializare a emisiilor.

O tranziție spre o economie verde în care ajutăm consumatorii vulnerabili

O altă temă importantă care privește starea Uniunii este tranziția spre o economie verde. Comisia a prezentat acum două luni pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” cu ajutorul căruia ar trebui să putem atinge ținta pe care ne-am asumat-o la nivel european: reducerea emisiilor de dioxid de carbon din UE cu 55% până în 2030.

Eu le-am transmis colegilor că, într-adevăr, trebuie să progresăm atât în ceea ce privește tranziția spre o economie verde, cât și în ceea ce privește digitalizarea. Dar nu ne putem permite să punem toată povara tranziției spre o economie verde pe umerii micilor întreprinzători și pe umerii oamenilor afectați de facturi din ce în ce mai mari la energie.

Mai ales în țările cu venituri mai mici și cu costuri mai mari privind tranziția spre o economie verde, precum România, trebuie să ne asigurăm că oferim suficient sprijin pentru ca oamenii să nu simtă ca o povară trecerea la o economie nepoluantă.

Trebuie să înțelegem situația dificilă în care cetățenii și, mai ales, consumatorii vulnerabili se află în contextul creșterii prețului la energie la nivel global. Situația lor este mult mai dificilă în prezent decât era acum doi ani. Trebuie să evaluăm impactul tranziției spre o economie verde asupra cetățenilor și trebuie să-i sprijinim. De aceea, am cerut Comisiei Europene ajutor pentru cetățenii cei mai afectați de creșterea prețurilor la energie.

Trebuie să ne asigurăm că folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție și să creăm noi instrumente, dacă este necesar, pentru a ajuta consumatorii vulnerabili în această tranziție spre o economie verde.

Obligația oamenilor politici este să creeze stabilitate și oportunități pentru cetățeni, nu nesiguranță. Așa cum Uniunea Europeană a fost de partea cetățenilor și a întreprinderilor mici și mijlocii pe durata pandemiei, trebuie să fim de partea lor și în tranziția spre o economie verde.

Trebuie să progresăm pe prioritățile amânate de pandemia de COVID-19

În afara acestor teme majore, trebuie să continuăm munca și pe celelalte priorități ale Uniunii unde am realizat mai puține progrese în ultimul an din cauza crizei COVID-19. Migrația, relațiile transatlantice, Belarus și Afganistan, securitatea la frontierele noastre și în întreaga lume sunt doar câteva subiecte la care oamenii așteaptă să oferim soluții.

Fiecare criză este o oportunitate, dar și o șansă de a face un pas înapoi și de a avea un plan vizionar și proactiv pentru viitor. Acum, mai mult ca oricând, este timpul să ne unim forțele pentru a construi o Europă pe care o merită cetățenii noștri.