Investiții în valoare de 30,5 miliarde de euro pentru România, conform Planului Național de Redresare și Reziliență

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un document strategic în curs de dezbatere la nivelul procesului decizional UE pentru a oferi sprijin statelor membre ale Uniunii Europene în direcția modernizării și a schimbărilor profunde pentru ameliorarea rezilienței economice și sociale din statele membre. PNRR a fost conceput pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid19 și consecințele sale economice.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 30 aprilie 2021, în vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a Planului național. Până la această dată finală, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali:

1. Tranziția spre o economie verde;
2. Transformarea digitală;
3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
4. Coeziunea socială și teritorială;
5. Sănătate și reziliență instituțională;
6. Copii, tineri, educație și competențe.

În cadrul PNRR, statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 30 aprilie 2021, în vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a Planului național. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România susține lansarea unor proiecte de investiții pentru susținerea IMM-urilor și a altor actori privați, precum:

1. Programul Scale-up România – IMM

Asigurarea finanţărilor pentru companii care să îşi crească afacerile, cu acordarea unui punctaj suplimentar pentru beneficiarii de programe start-up.

2. Programul pentru asigurarea siguranței alimentare a României – Agro România

Susținerea de investiții în unități de producție pentru industria alimentară. Programul va avea ca efect principal reducerea importului de produse alimentare, susţinerea producătorilor agricoli şi a fermierilor, echilibrarea balanţei de plăţi.

3. Programul de sprijin al IMM-urilor din construcții – Building România

Creşterea capacităţii IMM-urilor din domeniul construcţiilor de a  implementa proiecte de avergură mare.

4. Programul Scale-up România – companii mari

Implementarea a minimum 50 proiecte de mari dimensiuni cu impact în economia naţională (export de valoare mare- minimum 10 milioane de euro, intrarea pe noi pieţe);

Accesul companiilor mari la proiecte se va face cu respectarea echilibrului teritorial, minimum 1 investiţie/regiune de dezvoltare.

5. Program strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești – Crearea a 8 centre regionale de depozitare, colectare și distribuție

Pentru relansarea agriculturii și industriei este necesar pe lângă înființarea de “Centre de colectare” a produselor agricole și de crearea de “Asociații ale producătorilor agricoli și industriali (pe specific: legumicultura, pomicultura etc) dar și asigurarea că în cadrul marilor retaileri procentul de produse fabricate în România dintr-un anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel puțin 50%.

6. Programul „Restart Sport România” pentru susţinerea start-up-urilor din domeniul sportiv, educaţia, reconversie profesională pentru sportivi;

7. Programul „Student INNOtech” – susţinerea iniţiativelor antreprenoriale ale studenţilor, cu accent pe domeniul tehnologiei informaţiei;

8. Programul „Start Up + Next Gen”– susţinerea iniţiativelor antreprenoriale cu finanţare din FSE +;

9. Programul „Start Up Diaspora Next Gen”– susţinerea cetăţenilor români din diaspora care doresc să revină în ţară şi să deschidă o afacere cu finanţare din FSE +;

10. Programul „Făcut în ţara mea” – promovarea noncomercială a consumului de produse și servicii realizate și prestate pe teritoriul național;

11. Susţinerea creării şi dezvoltării reţelelor de cooperare dintre IMM-uri, centre de cercetare şi universităţi, organizaţii de formare profesională şi formare profesională continuă, instituţii financiare şi consultanţi;

12. Evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală privind brevetele cu aplicabilitate industrială şi stabilirea modalităţilor de valorificare a acestuia coroborat cu acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care obţin venituri provenind din utilizarea patentelor industriale (reducerea cu până la 50% a veniturilor supuse impozitării).