Cui se adreseaza?
Cursul se adreseaza atat studentilor Universitatii Constantin Brancusi din cadrul programelor de licenta si master, cat si tinerilor absolventi.

Tematica cursului:
In cadrul cursului veti invata ce contine un proiect cu fonduri europene, vom discuta despre etapele planului de management al acestuia, despre scrierea si implementarea acestuia si mai ales, vom discuta despre sursele de finantare cu fonduri europene.

Data cursului:

Vor fi organizate 2 grupe (serii):

Seria 1: 23-24 mai 2023 – orele 17.00 -20.00

Seria a 2-a: 26-27 mai 2023 – interval orar 17.00 – 20.00 (vineri, 26 mai)
interval orar 11.00 – 14.30 (sambata, 27 mai)

Inscriere si participare:

Cursul se va desfasura in Targu Jiu. Pentru inscriere, completati formularul de mai jos: https://forms.gle/aToY8n778gWGRoiR7

Ulterior, va vom contacta pentru confirmarea participarii.

Posibilitate de angajare la finalul cursului:

La finalul cursului, 5 dintre cei mai buni cursanti, vor avea posibilitatea de angajare in cadrul unei firme de consultanta pentru fonduri europene din Bucuresti, ce va deschide un nou birou regional in Targu Jiu, in luna iunie 2023.

La finalul cursului, toti participantii vor primi si diploma de participare.

Prezent vineri într-o vizită în judeţul Arad, ministrul a fost întrebat despre sprijinirea producătorilor de tomate în spaţii protejate.

“Programul Tomata s-a desfăşurat pe o perioadă de patru ani, s-au cheltuit aproape 200 de milioane de euro, iar impactul a fost zero, în sensul că în fiecare an, statistic, importul de tomate a crescut. De aceea, la cererea legumicultorilor, începând de anul acesta programul se numeşte legume în spaţii protejate şi nu tomate în spaţii protejate, pentru că legumicultorii ne-au spus că şi alte tipuri de legume ar trebui să beneficieze de acest program de minimis. Iar anul acesta s-au alocat 150 de milioane de lei pentru programul Legume în spaţii protejate”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul a acuzat că, “în foarte multe locuri, programul Tomata a fost fraudat masiv. “Doar la un singur control, într-un singur judeţ am găsit anul trecut 417 dosare fictive”, a precizat  ministrul Oros.

Ministrul Agriculturii a arătat că actualul program pentru legume va fi evaluat la sfârşitul anului, pentru a se vedea ce impact a avut.

Adrian Oros a fost prezent în judeţul Arad pentru a se întâlni cu fermieri şi agricultori, ocazie cu care le-a prezentat acestora programele Guvernului pentru următorii ani.

Sursa: Curs de Guvernare

„Prin acest program, vom putea genera beneficii concrete pentru consolidarea economiei digitale a României și pentru transformarea digitală a companiilor. 122 milioane de euro sunt alocați pentru acțiuni de educație specializată și competențe digitale avansate în domenii cheie: date și inteligență artificială, calcul de înaltă performanță și quantum computing. De programele de studiu vor putea beneficia toți cetățenii Uniunii, inclusiv tinerii și experții IT din România. Astfel, vom contribui la crearea de noi locuri de muncă specializate, cu venituri foarte bune. De asemenea, avem disponibile 35 de milioane de euro, bani prevăzuți în programul Europa Digitală pe o durată de 7 ani, pentru tranziția digitală a mediului privat. Fondurile vor fi putea fi utilizate pentru transformarea digitală de întreprinderile mici și mijlocii românești care vor fi sprijinte de centrele de inovare digitală. Autoritatea pentru Digitalizarea României a coordonat procedura de evaluare a acestor centre la nivel național și le sprijină în continuare pentru a fi selectate ca parte a rețelei European Digital Innovation Hubs”, a spus Octavian Oprea, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 11 mai 2021 (data la care s-a dat startul procesului de implementare), DIGITAL este primul program inclus în bugetul multi-anual al Uniunii Europene (2021-2027) dedicat în exclusivitate accelerării digitalizării.

Programul face parte dintre cele două priorități  importante  ale Comisiei – Europa mai ecologică și mai digitală – și are ca principal obiectiv autonomia tehnologică, astfel încât Europa să nu mai fie dependentă de sisteme și soluții provenite din alte continente.

Cu un buget global planificat de 7,5 miliarde de euro, acest program își propune să accelereze redresarea economică și să modeleze transformarea digitală a societății și economiei europene, aducând beneficii tuturor, dar în special întreprinderilor mici și mijlocii.

Inițiativele finanțate prin DIGITAL Europe se vor axa pe domenii cheie:

• inteligența artificială;
• securitatea cibernetică;
• calculul de înaltă performanță (HPC);
• competențe digitale;
• asigurarea unei utilizări largi a tehnologiilor digitale în întreaga economie, inclusiv prin intermediul rețelei de centre de inovare digitală (EDIH).

Programul Europa Digitală nu va aborda aceste provocări în mod izolat, ci va completa finanțarea disponibilă prin alte programe ale UE.

Sursa: Economedia.ro

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a răspuns ieri solicitărilor venite din partea aplicanților și a făcut în timp util o procedură prin care s-au putut verifica experții contabili sau auditorii pe care aplicația nu i-a găsit automat în bazele de date furnizate de asociațiile profesionale Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din Romania (CECCAR) și Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) administratorului platformei, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

Ministerul a descoperit împrenă cu conducerea Corpului experților contabili că baza de date cu experți contabili pusă la dispoziție inițial de CECCAR omitea un număr de aproximativ 2.500 de experți contabili. Aceștia vor fi introduși în baza de date a platformei de înscriere la actualizarea din această noapte.În fiecare noapte la ora 23:00 se actualizează baza de date a experților contabili și auditorilor din platformă.

O altă eroare, cauzată de un separator în baza de date a auditorilor, furnizată de CAFR, a fost corectată în această dimineață.
Informăm aplicanții că, chiar dacă au contract cu o firmă de contabilitate sau de audit, nu pot selecta în aplicație firme de audit sau de contabilitate din baza de date. Trebuie să selecteze numele expertului contabil sau al auditorului financiar care semnat digital raportul aferent aplicării la măsură.

Toate cererile de adăugare în baza de date sunt centralizate de operatorii call-center și sunt verificate cu CECCAR și ASPAAS – CAFR pentru a ne asigura ca cei care nu se regasesc în platformă sunt autorizați.
Perioada în care firmele pot aplica se încheie în data de 20 iulie. Firmele pot aplica oricând în această perioadă, pentru că la finanțare nu contează numarul de ordine. Schema este pro-ratată, iar numărul de ordine la înscriere nu confera niciun avantaj. Măsura HoReCa reprezintă un ajutor de stat finanțat integral de la bugetul național pentru firmele din domeniu. 
Ajutorul reprezintă 20% din diferența de cifră de afaceri din 2019 și 2020, a firmelor din HoReCa.

 Bugetul schemei este de 2,5 miliarde de lei (credite de angajament), iar creditul bugetar curent este de 1 miliard de lei.Este estimat să aplice un numar de aproximativ 30.000 de firme.

sursa: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului 

Hotărârea nr. 672/2021 a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pe anul 2021 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021, cu suma de 14.000 mii lei, la capitolul 56.01 “Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administraţiei”, titlul 51 “Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”, articolul 51.01 “Transferuri curente”, alineatul 51.01.78 “Transferuri din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale”, pentru asigurarea plăţii creanţelor salariale în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare.

sursa: lexcafe.ro

Prin prezentul act normativ se instituie o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID – 19, valabilă până la data de 31 decembrie 2021, în scopul compensării pierderilor cauzate de pandemie.

Beneficiarii sunt crescătorii care dețin animale din speciile bovine respectiv, întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, persoanele fizice, după caz, precum şi persoanele juridice.

Condițiile de eligibilitate sunt următoarele:

• deținerea a minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021, înregistrate în RNE;
• producerea și valorificarea laptelui în luna ianuarie 2021;

Suma totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere ce își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 225.000 euro.

Valoarea totală  a schemei de ajutor  este de 225.537.713,79 lei, distribuită astfel:

• Pentru efectiv bovine 182.708014,97 lei
• Pentru cantitate lapte 42.829.698,82 lei

Sumele se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 

Perioada de depunere va fi de 30 zile lucrătoare, începând cu ziua următoare intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

sursa: Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Anunțul se referă la 69 de investiții în plus față de primul anunț din ianuarie. Astfel se conturează o bază solidă pentru fondul CEI din cadrul programului Orizont Europa, care se preconizează că va investi peste 3,5 miliarde euro în următorii 7 ani.

Investițiile de capital, cuprinse între 0.5 și 15 milioane euro per întreprindere, completează finanțarea prin granturi de până la 2.5 milioane euro, care a fost deja furnizată prin intermediul Acceleratorului CEI. Toate investițiile au fost rezultatul unei evaluări aprofundate efectuate de experți externi, al unui proces de diligență supravegheat de Comitetul pentru investiții al Fondului CEI, și al unei decizii finale a Consiliului de administrație al Fondului CEI. Cotele de participare ale Fondului CEI variază între 10 % și 25 % și sunt, de regulă, utilizate pentru a mobiliza alți investitori în cadrul unei runde de finanțare mai mari.

Context

Fondul CEI a fost lansat în faza-pilot a CEI pentru a investi în cele 159 de întreprinderi selectate în cadrul acceleratorului pilot al CEI. Dat fiind succesul experienței, fondul CEI își va continua activitatea și va fi îmbunătățit în cadrul programului Orizont Europa pentru a investi în întreprinderi nou-înființate și în IMM-uri selectate pentru finanțare prin intermediul programului complet CEI. Primele investiții din cadrul acestui program complet CEI sunt așteptate mai târziu în cursul anului, după primul termen acordat întreprinderilor pentru trimiterea de cereri complete către Acceleratorul CEI, respectiv 16 iunie 2021.

Sursa: Comisia Europeană

Un proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Consiliului General al Capitalei prevede aprobarea participării Municipiului Bucureşti, în calitate de solicitant, în cadrul Acordului de parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie, structură specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în vederea depunerii cererii de finanţare aferente proiectului „Consolidarea sistemului de management anticorupţie”.

Potrivit referatului de aprobare, la nivelul Municipiului Bucureşti şi al instituţiilor aflate în subordine a fost identificată nevoia consolidării sistemului de management anticorupţie, creşterii eticii, transparenţei, integrităţii şi competenţei.

„În plus, a fost identificată nevoia de a depăşi nivelul formal, prin parcurgerea corespunzătoare a etapelor de identificare şi evaluare a vulnerabilităţilor instituţionale şi a riscurilor de corupţie, precum şi prin stabilirea unor măsuri clare de prevenire/control a riscurilor de corupţie. Dezvoltarea şi implementarea de proceduri şi mecanisme eficiente de prevenire a corupţiei/incidentelor de integritate necesită expertiză corespunzătoare şi timp, motiv pentru care trebuie demarate cu celeritate şi corespunzător în parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie„, prevede documentul.

Conform aceleiaşi surse, proiectul, care ar urma să fie finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă, va include:

– Sprijinirea procesului de implementare a managementului riscurilor de corupţie;
– Sprijinirea procesului de elaborare şi adoptare de proceduri privind prevenirea/evaluarea incidentelor de integritate;
– Organizarea şi derularea de sesiuni de instruire în domeniul prevenirii corupţiei, transparenţei, eticii şi integrităţii;
– Realizarea unei campanii de conştientizare privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală;
– Realizarea unui sondaj de opinie în rândul cetăţenilor şi a unei cercetări sociologice în rândul personalului din cadrul PMB şi al instituţiilor aflate în subordine/coordonare cu privire la fenomenul corupţiei în administraţia publică locală.

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile este de 98% din totalul cheltuielilor eligibile gestionate, iar cota de finanţare de la bugetul local este de 2%. Conform ghidului solicitantului, valoarea minimă eligibilă aferentă unui proiect este de 250.000 lei iar valoarea maximă eligibilă este de 415.000 lei.

În baza celui de-al doilea proiect aflat pe ordinea de zi a CGMB, Consiliul Local al Sectorului 1 este împuternicit să încheie un acord de parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie, în vederea depunerii cererii de finanţare aferente proiectului „Îmbunătăţirea capacităţii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea şi promovarea măsurilor anticorupţie”.

sursa: AGERPRES

Scopul programului este de a aduce contribuții la capacitarea organizațiilor care lucrează cu și pentru persoane cu dizabilități, prin ameliorarea infrastructurii care stă la baza serviciilor pe care le furnizează în comunitate.

Finanțările vor acordate pentru achiziționarea unor echipamente/produse care cresc accesul persoanelor cu dizabilități la mediul fizic, informațional și comunicațional și, implicit, la serviciile organizației. Finanțările vor fi acordate sub formă de mini-granturi și vor fi cuprinse între 3.000 și 5.000 de lei.

Termenul de aplicare este 26 iunie 2021.

Pentru mai multe detalii, accesați secțiunea de alte finanțări.

Elena Buzilă,

www.fonduri-structurale.ro

Sursa: Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Aceste fonduri, care trebuie cheltuite până în 2026, reprezintă o oportunitate foarte mare pentru a avea clădiri cu un consum mai eficient de energie, mai sănătoase și mai rezistente în fața schimbărilor climatice. Totuși, pentru cheltuirea optimă a acestora, este nevoie urgent de un plan pentru alocarea fondurilor, de corectarea problemelor legislative, de instruirea forței de muncă pentru adaptarea la noile standarde obligatorii nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero), de organizare și de o colaborare instituțională fără precedent.

„Valul renovării reprezintă o mare oportunitate. Este momentul să rezolvăm o serie de probleme adunate de ani – cum sunt cele legate de companiile de servicii energetice (ESCO), de a atrage capital privat în sector, până la o serie de aspecte legislative care trebuie corectate. Pe partea de finanțare, ar fi inteligent să renunțăm la această abordare comodă, dar păguboasă, de a acorda granturi 100%, fără coparticiparea proprietarului. Este o practică pe care nu o mai regăsim în niciun stat membru. Așa cum punem eticheta smart pe clădiri, e momentul să fim smart în deciziile de politici publice privind modul de cheltuire a banilor”, a declarat, într-un comunicat remis redacției, Radu Dudău, director EPG și coordonator al proiectului România Eficientă.

Alte aspecte importante legate de performanța energetică a clădirilor, analizate în cadrul dezbaterii de către unii dintre cei mai cunoscuți experți în domeniu, la nivel național și european:

• Interesul utilizatorilor finali pentru locuințe tot mai eficiente energetic și care să asigure un confort sporit este în creștere, mai ales din partea tinerilor.
• Sectorul local al construcțiilor se confruntă cu probleme structurale, care țin de lanțurile de aprovizionare și nevoia de a produce local materiale de construcție (de exemplu, bitum), dar și de disponibilitatea specialiștilor în domeniu.
• E nevoie de o planificare bună care să asigure cheltuirea fondurilor existente prin fondurile pentru Valul renovării, de campanii de conștientizare publică privind importanța absorbției și alocării acestor fonduri și eliminarea obstacolelor, precum și de o implicare pe măsură a administrației publice.
• Renovarea clădirilor și noile construcții trebuie realizate cu o mai mare atenție în ceea ce privește calitatea aerului interior din clădiri, care ne influențează în mod direct sănătatea, performanța și calitatea vieții.
• Este nevoie de o clarificare a atribuțiilor auditorilor energetici, pentru că rolul lor va fi extrem de important în planul pe termen lung de renovare a clădirilor.
• Transformarea digitală a clădirilor este un proces ireversibil, care va conduce, prin tehnologiile de automatizare și control, la un confort interior sporit și la o eficiență energetică tot mai ridicată.
• Importanța managementul energetic urban: în planificarea urbanistică, este foarte important să integrăm și planificarea energetică a utilităților, altfel continuă să apară clădiri noi, în special rezidențiale, care nu au asigurată infrastructura de utilități, consumatorii fiind nevoiți să investească din bugetul propriu pentru a avea acces la rețele.

70% din granturile acordate prin PNRR trebuie angajate până la finalul anului 2022

Planul Național de Redresare și Reziliență al României, document elaborat de Guvern, aflat încă în analiza experților de la Bruxelles, prevede că prin componenta „Fondul pentru Valul renovării” (Pilonul I Tranziția Verde, Componenta I.5), la finalul implementării reformelor și investițiilor, vor exista: circa 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic (4 milioane mp clădiri rezidențiale) și circa 2.000 de clădiri publice (2,5 milioane mp) reabilitate.

sursa: wall-street.ro