Enumerate în următoarea ordine de Ministerul Economiei, care a a inițiat această formă de ajutor, băncile care vor oferi efectiv creditările jucătorilor din piața HoReCa sunt CEC Bank, BRD, Banca Românească, Banca Transilvania și Banca Comercială Română, iar banii vor fi virați până în 30 iunie 2022.

Perioada în care firmele pot aplica se încheie în data de 20 iulie, deci este important ca managerii și antreprenorii interesați să facă din timp demersurile de aplicare pentru accesarea granturilor. Chiar dacă toate cererile, indiferent de banca aleasă de potențialii beneficiari, vor fi analizate de personalul Ministerului Economiei, fiecare bancă are propriile precizări și particularități privind modul în care administrează oferirea ajutoarelor, cu diverse avantaje/dezavantaje.

CEC Bank promite asistență prin birourile de consiliere

Singura precizare făcută în plus de CEC Bank, afară de anunțarea propriu-zisă a participării la oferirea de granturi prin schema de ajutor este că ei interesaţi de accesarea sprijinului pot obţine consiliere şi informaţii detaliate privind criteriile de eligibilitate şi tipul de cheltuieli finanţate prin cele 48 de birouri de consiliere IMM şi Fonduri Europene existente în sucursalele judeţene ale CEC Bank şi în sucursalele băncii din Bucureşti.Citeste si:

BRD și comisioanele de 0% pentru administrarea contului

Pentru companiile care o aleg drept bancă parteneră, BRD deschide conturi speciale din care acestea pot efectua plăţi din grant pentru toate cheltuielile care au legatură cu activitatea eligibilă pentru care s-a acordat grantul. De asemenea, creditorul cu sediul central în Franța asigură că nu îți va percepe niciun comision pentru administrarea lunară a contului (întrucât trebuie deschis un cont special la una dintre cele cinci bănci pentru primirea banilor), de asemenea 0% comision pentru operațiunile efectuate în legătură cu acest cont prin online banking sau la ghișeu. În schimb,Citeste si:

BRD îți va percepe un comision de 50 de ron pentru operațiunea de deschidere a contului. BRD precizează că un cont special pentru grant va trebui deschis chiar și pentru persoanele juridice care sunt deja clienți ai acestei bănci.

BRD vine și cu precizarea că pentru calcularea ajutorului este nevoie de baza de calcul al ajutorului trebuie să fie certificată și asumată fie de către: a/ un expert contabil sau o societate de expertiză contabilă membru/membră al/a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România; b/ un auditor financiar sau o firmă de audit autorizat/autorizată în România, care sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România

Banca Transilvania îți deschide automat contul dacă ești deja clientul ei

Dacă alegi Banca Transilvania pe site-ul Ministerului și ești deja client BT, îți va fi deschis deschide automat subcontul de grant de către personalul băncii ,după ce Ministerul Economiei trimite lista aplicanților către creditorii parteneri. În schimb, dacă nu eșți client BT ,îți poți deschide online contul curent, de care vei avea nevoie pentru ca banca să-ți deschidă un subcont de grant. În ambele cazuri, vei beneficia automat de Internet&Mobile Banking, pentru a putea derula tranzacțiile online. Banca Transilvania a transmis, de asemenea, că toate tranzacțiile din și în contul special de grant sunt gratuite, deci nu percepe nici ea vreun comision. BT nu a precizat totodată nimic despre vreun comision pentru deschiderea contului curent sau subcontului de grant.B

Banca Romaneasca si BCR

Banca Românească nu face precizări particulare privind costurile de administrare a contului deschis special pentru grant-ul oferit prin schema de stat, însă referitor la accesarea propriu-zisă a grantului pune la dispoziție un ghid care cuprinde pașii de ce trebuie parcurși și condițiile de eligibilitate pentru accesarea sprijinului de către antreprenorii HoReCa și care poate fi accesat pe următorul link. BCR face în schimb mențiunea că pentru sumele din conturile bancare dedicate acestei scheme, clienții BCR vor beneficia de zero comisioane la încasări/plăți în lei pentru tranzacțiile inter și intrabancare, exceptând comisioanele cu terții (de exemplu, cele de tip Transfond, BNR), însă nu a menționat nici ea dacă există vreun cost pentru deschiderea contului.

sursa: www.wall-street.ro

Demersurile Ministerului Finanțelor au fost făcute ca urmare a impactului benefic pe care programele l-au avut asupra economiei, cât și a interesului IMM-urilor de a accesa în continuare credite cu garanții de stat.

Aferent aprobării Comisiei Europene de a continua Programul IMM Invest, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a îmbunătățit procedura de implementare a Programului prin majorarea plafoanelor schemei de ajutor de stat, de la 100.000 euro la 225.000 de euro pentru companiile care realizează producție primară de produse agricole, de la 120.000 euro la 270.000 de euro pentru companiile din sectorul pescuitului și acvaculturii și de la 800.000 euro la 1.800.000 de euro pentru fiecare întreprindere.

De asemenea, cuantumul împrumuturilor a fost dimensionat în funcție de necesarul de lichidități și de dimensiunea întreprinderii, respectiv 18 luni în cazul IMM-urilor sau 12 luni în cazul întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie.

Conform datelor FNGCIMM, la data de 30 iunie 2021, au fost înregistrate în aplicația instituției un număr de 8.144 de solicitări de garantare, dintre care aproximativ 7.252 sunt aferente Programului IMM Invest, indicând un grad de consum al plafonului alocat inițial de peste 44%, restul de 891 de solicitări fiind în cadrul Subprogramului Agro IMM Invest, cu un grad de consum al plafonului alocat inițial de peste 85%.

Pe parcursul a două luni de funcționare a Programului, au fost aprobate 4.106 credite, cu o valoare de finanțare de aproximativ 3,72 miliarde lei și o valoare de garantare de aproximativ 3,05 miliarde lei.

Sursa: Ministerul Finanțelor

Prezent vineri într-o vizită în judeţul Arad, ministrul a fost întrebat despre sprijinirea producătorilor de tomate în spaţii protejate.

“Programul Tomata s-a desfăşurat pe o perioadă de patru ani, s-au cheltuit aproape 200 de milioane de euro, iar impactul a fost zero, în sensul că în fiecare an, statistic, importul de tomate a crescut. De aceea, la cererea legumicultorilor, începând de anul acesta programul se numeşte legume în spaţii protejate şi nu tomate în spaţii protejate, pentru că legumicultorii ne-au spus că şi alte tipuri de legume ar trebui să beneficieze de acest program de minimis. Iar anul acesta s-au alocat 150 de milioane de lei pentru programul Legume în spaţii protejate”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul a acuzat că, “în foarte multe locuri, programul Tomata a fost fraudat masiv. “Doar la un singur control, într-un singur judeţ am găsit anul trecut 417 dosare fictive”, a precizat  ministrul Oros.

Ministrul Agriculturii a arătat că actualul program pentru legume va fi evaluat la sfârşitul anului, pentru a se vedea ce impact a avut.

Adrian Oros a fost prezent în judeţul Arad pentru a se întâlni cu fermieri şi agricultori, ocazie cu care le-a prezentat acestora programele Guvernului pentru următorii ani.

Sursa: Curs de Guvernare

Astfel, cele 241 de milioane de euro, aferente Măsurii 3 care a fost anulată, vor fi utilizate pentru plata contractelor aferente proiectelor depuse de companii la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT).

Pașii următori vor fi semnarea actului adițional la contractul de finanțare între MIPE și MEAT după care vor putea fi efectuate plățile către antreprenori. Estimăm ca întreaga procedură va fi finalizată în cursul săptămânii următoare.

Sursa: MIPE

„Prin acest program, vom putea genera beneficii concrete pentru consolidarea economiei digitale a României și pentru transformarea digitală a companiilor. 122 milioane de euro sunt alocați pentru acțiuni de educație specializată și competențe digitale avansate în domenii cheie: date și inteligență artificială, calcul de înaltă performanță și quantum computing. De programele de studiu vor putea beneficia toți cetățenii Uniunii, inclusiv tinerii și experții IT din România. Astfel, vom contribui la crearea de noi locuri de muncă specializate, cu venituri foarte bune. De asemenea, avem disponibile 35 de milioane de euro, bani prevăzuți în programul Europa Digitală pe o durată de 7 ani, pentru tranziția digitală a mediului privat. Fondurile vor fi putea fi utilizate pentru transformarea digitală de întreprinderile mici și mijlocii românești care vor fi sprijinte de centrele de inovare digitală. Autoritatea pentru Digitalizarea României a coordonat procedura de evaluare a acestor centre la nivel național și le sprijină în continuare pentru a fi selectate ca parte a rețelei European Digital Innovation Hubs”, a spus Octavian Oprea, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 11 mai 2021 (data la care s-a dat startul procesului de implementare), DIGITAL este primul program inclus în bugetul multi-anual al Uniunii Europene (2021-2027) dedicat în exclusivitate accelerării digitalizării.

Programul face parte dintre cele două priorități  importante  ale Comisiei – Europa mai ecologică și mai digitală – și are ca principal obiectiv autonomia tehnologică, astfel încât Europa să nu mai fie dependentă de sisteme și soluții provenite din alte continente.

Cu un buget global planificat de 7,5 miliarde de euro, acest program își propune să accelereze redresarea economică și să modeleze transformarea digitală a societății și economiei europene, aducând beneficii tuturor, dar în special întreprinderilor mici și mijlocii.

Inițiativele finanțate prin DIGITAL Europe se vor axa pe domenii cheie:

• inteligența artificială;
• securitatea cibernetică;
• calculul de înaltă performanță (HPC);
• competențe digitale;
• asigurarea unei utilizări largi a tehnologiilor digitale în întreaga economie, inclusiv prin intermediul rețelei de centre de inovare digitală (EDIH).

Programul Europa Digitală nu va aborda aceste provocări în mod izolat, ci va completa finanțarea disponibilă prin alte programe ale UE.

Sursa: Economedia.ro

Buget apel = aprox. 12,85 mil. euro, din care:

• 7,35 mil. euro pentru proiecte individuale, cu grant intre 200.000 euro si maximum 2.000.000 euro;
• 5,5 mil. euro pentru granturi mici, intre 50.000 euro si maximum 200.000 euro;

Valoarea maxima a ajutorului nerambursabil:

• Ajutorul nerambursabil variaza de la 25% la 70% din valoarea eligibila a proiectului.

Aplicanti si parteneri eligibili:

• IMM-urile si intreprinderile mari – pentru proiectele individuale
• IMM-urile si ONG-urile infiintate ca persoane juridice – pentru granturi mici
• Parteneriatele nu sunt obligatorii, dar proiectele cu parteneri din statele donatoare (Norvegia, Islanda si Liechtenstein) si /sau din Romania sunt puternic incurajate.

Investitia trebuie sa vizeze unul din domeniile:

• Inovare verde in industrie: Dezvoltarea, implementarea si investitii in tehnologii inovatoare ecologice / produse si servicii verzi / procese de productie mai verzi
• Crestere albastra: Dezvoltarea durabila a sectorului marin si maritim;
• TIC: Dezvoltare de produse, servicii, tehnologii TIC / folosind solutii TIC;

Cheltuieli eligibile:

• Salariile personalului implicat;
• Transport, cazare, diurna;
• Echipamente – costul integral sau amortizarea pe durata implementarii proiectului;
• Consumabile si materii prime;
• Contracte realizate in scopul implementarii proiectului;
• Bunuri imobiliare si terenuri – max. 10% din valoarea eligibila a proiectului si cu aprobarea Autoritatii;
• Costuri indirecte / administrative;

Termene limita pentru depunerea proiectelor:

• 15 Septembrie – proiecte individuale
• 22 Septembrie – granturi mici

Pentru o descriere mai detaliata despre proiectele individuale, click aici.
Pentru o descriere mai detaliata despre granturile mici, click aici.

Sursa: finantare.ro

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a răspuns ieri solicitărilor venite din partea aplicanților și a făcut în timp util o procedură prin care s-au putut verifica experții contabili sau auditorii pe care aplicația nu i-a găsit automat în bazele de date furnizate de asociațiile profesionale Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din Romania (CECCAR) și Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) administratorului platformei, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

Ministerul a descoperit împrenă cu conducerea Corpului experților contabili că baza de date cu experți contabili pusă la dispoziție inițial de CECCAR omitea un număr de aproximativ 2.500 de experți contabili. Aceștia vor fi introduși în baza de date a platformei de înscriere la actualizarea din această noapte.În fiecare noapte la ora 23:00 se actualizează baza de date a experților contabili și auditorilor din platformă.

O altă eroare, cauzată de un separator în baza de date a auditorilor, furnizată de CAFR, a fost corectată în această dimineață.
Informăm aplicanții că, chiar dacă au contract cu o firmă de contabilitate sau de audit, nu pot selecta în aplicație firme de audit sau de contabilitate din baza de date. Trebuie să selecteze numele expertului contabil sau al auditorului financiar care semnat digital raportul aferent aplicării la măsură.

Toate cererile de adăugare în baza de date sunt centralizate de operatorii call-center și sunt verificate cu CECCAR și ASPAAS – CAFR pentru a ne asigura ca cei care nu se regasesc în platformă sunt autorizați.
Perioada în care firmele pot aplica se încheie în data de 20 iulie. Firmele pot aplica oricând în această perioadă, pentru că la finanțare nu contează numarul de ordine. Schema este pro-ratată, iar numărul de ordine la înscriere nu confera niciun avantaj. Măsura HoReCa reprezintă un ajutor de stat finanțat integral de la bugetul național pentru firmele din domeniu. 
Ajutorul reprezintă 20% din diferența de cifră de afaceri din 2019 și 2020, a firmelor din HoReCa.

 Bugetul schemei este de 2,5 miliarde de lei (credite de angajament), iar creditul bugetar curent este de 1 miliard de lei.Este estimat să aplice un numar de aproximativ 30.000 de firme.

sursa: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului 

Prin acest nou program, beneficiarii care au împlinit vârsta de 40 de ani și vor să se instaleze ca șefi de exploatație agricolă vor putea beneficia de un acces mult mai ușor la fonduri europene, la fel ca tânărul fermier. “Noul fermier” este definit astfel încât să includă condițiile pentru a fi „șeful exploatației”; formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare; o limită de vârstă de peste 40 de ani.

Potrivit ultimelor noutăți din cadrul negocierilor de la Bruxelles, beneficiarii din această categorie vor avea o linie de finanțare prin care vor putea accesa până la 100.000 euro, bani nerambursabili.

Reprezentanții Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) speră ca programul ”noul fermier” să se bucure de un succes similar cu cel dedicat instalării tinerilor fermieri, care a reușit să mai întinerească sectorul agricol din România, aducând peste 11.000 de tineri în agricultură.

De altfel, trendul întineririi din agricultura românească se reflectă și în cifrele prezentate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) după încheierea campaniei de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2021. Conform directorului general APIA, Adrian Pintea, numărul fermierilor sub 50 de ani a crescut cu 50.000 anul acesta față de anul trecut, în timp ce numărul fermierilor trecuți de 50 de ani s-a diminuat cu peste 70.000.

sursa: agro-tv.ro

Anunțul se referă la 69 de investiții în plus față de primul anunț din ianuarie. Astfel se conturează o bază solidă pentru fondul CEI din cadrul programului Orizont Europa, care se preconizează că va investi peste 3,5 miliarde euro în următorii 7 ani.

Investițiile de capital, cuprinse între 0.5 și 15 milioane euro per întreprindere, completează finanțarea prin granturi de până la 2.5 milioane euro, care a fost deja furnizată prin intermediul Acceleratorului CEI. Toate investițiile au fost rezultatul unei evaluări aprofundate efectuate de experți externi, al unui proces de diligență supravegheat de Comitetul pentru investiții al Fondului CEI, și al unei decizii finale a Consiliului de administrație al Fondului CEI. Cotele de participare ale Fondului CEI variază între 10 % și 25 % și sunt, de regulă, utilizate pentru a mobiliza alți investitori în cadrul unei runde de finanțare mai mari.

Context

Fondul CEI a fost lansat în faza-pilot a CEI pentru a investi în cele 159 de întreprinderi selectate în cadrul acceleratorului pilot al CEI. Dat fiind succesul experienței, fondul CEI își va continua activitatea și va fi îmbunătățit în cadrul programului Orizont Europa pentru a investi în întreprinderi nou-înființate și în IMM-uri selectate pentru finanțare prin intermediul programului complet CEI. Primele investiții din cadrul acestui program complet CEI sunt așteptate mai târziu în cursul anului, după primul termen acordat întreprinderilor pentru trimiterea de cereri complete către Acceleratorul CEI, respectiv 16 iunie 2021.

Sursa: Comisia Europeană

Un proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Consiliului General al Capitalei prevede aprobarea participării Municipiului Bucureşti, în calitate de solicitant, în cadrul Acordului de parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie, structură specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în vederea depunerii cererii de finanţare aferente proiectului „Consolidarea sistemului de management anticorupţie”.

Potrivit referatului de aprobare, la nivelul Municipiului Bucureşti şi al instituţiilor aflate în subordine a fost identificată nevoia consolidării sistemului de management anticorupţie, creşterii eticii, transparenţei, integrităţii şi competenţei.

„În plus, a fost identificată nevoia de a depăşi nivelul formal, prin parcurgerea corespunzătoare a etapelor de identificare şi evaluare a vulnerabilităţilor instituţionale şi a riscurilor de corupţie, precum şi prin stabilirea unor măsuri clare de prevenire/control a riscurilor de corupţie. Dezvoltarea şi implementarea de proceduri şi mecanisme eficiente de prevenire a corupţiei/incidentelor de integritate necesită expertiză corespunzătoare şi timp, motiv pentru care trebuie demarate cu celeritate şi corespunzător în parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie„, prevede documentul.

Conform aceleiaşi surse, proiectul, care ar urma să fie finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă, va include:

– Sprijinirea procesului de implementare a managementului riscurilor de corupţie;
– Sprijinirea procesului de elaborare şi adoptare de proceduri privind prevenirea/evaluarea incidentelor de integritate;
– Organizarea şi derularea de sesiuni de instruire în domeniul prevenirii corupţiei, transparenţei, eticii şi integrităţii;
– Realizarea unei campanii de conştientizare privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală;
– Realizarea unui sondaj de opinie în rândul cetăţenilor şi a unei cercetări sociologice în rândul personalului din cadrul PMB şi al instituţiilor aflate în subordine/coordonare cu privire la fenomenul corupţiei în administraţia publică locală.

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile este de 98% din totalul cheltuielilor eligibile gestionate, iar cota de finanţare de la bugetul local este de 2%. Conform ghidului solicitantului, valoarea minimă eligibilă aferentă unui proiect este de 250.000 lei iar valoarea maximă eligibilă este de 415.000 lei.

În baza celui de-al doilea proiect aflat pe ordinea de zi a CGMB, Consiliul Local al Sectorului 1 este împuternicit să încheie un acord de parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie, în vederea depunerii cererii de finanţare aferente proiectului „Îmbunătăţirea capacităţii administrative locale privind dezvoltarea, implementarea şi promovarea măsurilor anticorupţie”.

sursa: AGERPRES