Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a publicat în Monitorul Oficial, pe 21 martie 2025, procedura finală a programului Start-Up Nation.

Calendarul Programului:

• 15 aprilie 2025 – începe depunerea aplicațiilor pentru prima etapă.
• Programul se desfășoară în două etape:
  1. Înscrierea persoanelor fizice și absolvirea unui curs antreprenorial obligatoriu.
  2. Depunerea cererii de finanțare pentru obținerea sprijinului nerambursabil.

Bugetul și Pilonii de Finanțare

Pilonul 1 – Antreprenoriat pentru tineri (sub 30 de ani):

• Disponibil în toate regiunile României.
• Buget: 295.750.000 euro, din care:
  • 29.750.000 euro – București-Ilfov
  • 266.000.000 euro – restul regiunilor

Pilonul 2 – Sprijin pentru persoane din grupuri vulnerabile:

• Disponibil în regiunile: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru.
• Buget: 150.435.295 euro.
• Beneficiari eligibili:
  • Persoane sub 35 de ani
  • Persoane din mediul rural
  • Șomeri, persoane inactive sau în căutarea unui loc de muncă
  • Persoane din grupuri dezavantajate pe piața muncii

Condiții pentru Finanțare

• Firma trebuie să fie înființată după absolvirea cursului antreprenorial.
• Sediul social și implementarea proiectului trebuie să fie în regiunea de domiciliu a solicitantului.
• Firma trebuie să fie IMM, iar asociații/acționarii nu trebuie să fie majoritari în alte companii la momentul aplicării.

Finanțare și Contribuție

• Alocație Financiară Nerambursabilă (AFN): până la 250.000 lei/beneficiar (max. 90% din cheltuielile eligibile).
• Contribuție proprie: minim 10%.
• Se finanțează proiectele în funcție de punctajul obținut.

Domenii de Activitate Eligibile

Producție
IT
Industrii creative (activități medicale, sportive)
Servicii

Cheltuieli Eligibile

• Echipamente tehnologice (exclus jocuri de noroc, mese de biliard etc.)
• Energie regenerabilă (panouri fotovoltaice, eoliene etc.)
• Echipamente digitale și tehnologii pentru economisirea resurselor
• Cheltuieli de înființare a firmei (max. 1.000 lei)
• Mobilier, aparatură birotică, echipamente IT, software, website, promovare online
• Salarii, utilități, chirii (până la 80.000 lei pentru cei care creează și mențin 2 locuri de muncă)
• Consultanță pentru depunerea și implementarea proiectului (max. 10.000 lei)
• Plăcuțe informative (min. 10 lei, max. 500 lei)
• Autoturisme și mijloace de transport (max. 50.000 lei/1 autoturism per beneficiar, cu excepții pentru rent-a-car, școli de șoferi, taxiuri).

Va reamintim ca la editia a III-a a programului START-UP NATION (2022), toate proiectele care au avut cel puțin 50 de puncte (din 100 puncte posibile) și au fost eligibile, au fost selectate pentru a primit finanțare nerambursabilă de 200.000 lei. Tot ce au trebuit sa faca aplicantii, a fost sa depună proiecte scrise corespunzător, care să aibă cel puțin 50 de puncte.

În contextul noii ediții a programului Start-Up Nation, Velcea & Partners își reafirmă angajamentul de a sprijini antreprenorii să-și transforme ideile în afaceri de succes. Cu peste 1.000 de proiecte aprobate și o experiență vastă în atragerea fondurilor europene, Velcea & Partners și-a dovedit eficiența în ghidarea clienților către succes.

La ediția precedentă a Start-Up Nation, echipa Velcea & Partners a obținut aprobarea a peste 300 de proiecte, facilitând accesul clienților săi la finanțare. Specialiștii oferă consultanță personalizată, asigurând pregătirea fiecărui proiect pentru a obține punctajul maxim.

Contact și Consultanță
Pentru mai multe informații despre cum Velcea & Partners poate sprijini proiectul tău, ii puteti contacta la:

• Telefon: 0764447755
• Email: office@velcea-partners.ro
• Website: www.velcea-partners.ro

Despre Velcea & Partners
Velcea & Partners oferă consultantă pentru afacerile din România, specializat în accesarea fondurilor europene și implementarea de proiecte complexe. Cu o echipă diversificată și un procent ridicat de succes, oferă suport antreprenorilor în demersurile lor pentru a naviga eficient în mediul de afaceri.

Cum a reușit Călin Georgescu să atragă atenția pe TikTok

Deși nu avea sprijinul unui partid mare și nu dispunea de resurse financiare semnificative, Georgescu a reușit să-și construiască o prezență puternică pe TikTok, ajungând la un număr mare de urmăritori. În ciuda faptului că Biroul Electoral i-a interzis să promoveze online mesaje fără codul de mandatar financiar, TikTok-ul a fost cheia succesului său. Georgescu s-a aflat pe locul al doilea ca număr de urmăritori, fiind depășit doar de George Simion de la AUR. Mai important, utilizatorii TikTok au contribuit masiv la campania sa, cu postări care îl menționau folosind hashtag-uri precum #calingeorgescu și #cg11, care au generat zeci de mii de vizualizări și susținători în rândul tinerilor.

Strategia campaniei: Comunitatea și mesajele puternice

Un element esențial al succesului său a fost „comunitatea” – un trend observat și în alegerile anterioare, cum ar fi cele europarlamentare. Conținutul creat de utilizatorii de TikTok a fost un factor determinant în succesul său, iar mesajele puternice și emoționale au rezonat cu electoratul. Călin Georgescu a reușit să ajungă la trei segmente importante ale populației: persoanele religioase, cei care susțin suveranitatea națională și cei sătui de clasa politică tradițională. Aceste mesaje au fost livrate eficient și cu un discurs simplu și memorabil, facilitând crearea unui impact emoțional puternic. De asemenea, TikTok a permis ca aceste mesaje să ajungă rapid la un număr mare de utilizatori fără a fi nevoie de plăți pentru promovare, ceea ce a fost un avantaj semnificativ față de alte platforme sociale.

TikTok: un avantaj față de alte platforme

Unul dintre avantajele esențiale ale TikTok față de alte platforme sociale este capacitatea sa de a genera impact organic. Spre deosebire de platforme precum Facebook sau Instagram, unde promovarea plătită este aproape esențială pentru a ajunge la o audiență largă, TikTok permite ca videoclipurile populare să fie distribuite și vizualizate de milioane de persoane, chiar și fără un număr mare de urmăritori. Mai mult, algoritmul TikTok adaptează în mod constant conținutul recomandat utilizatorilor, ceea ce ajută la maximizarea vizibilității postărilor.

De ce George Simion nu a reușit să depășească acest trend?

Chiar dacă George Simion a avut o prezență activă pe TikTok și a beneficiat de sprijinul partidului AUR, nu a reușit să depășească performanța lui Călin Georgescu. Potrivit lui Toma Grozăvescu, Simion a fost adesea ținta atacurilor politice și a fost mult mai prezent în mass-media tradițională, ceea ce a contribuit la o percepție negativă asupra imaginii sale. În schimb, Georgescu a reușit să-și construiască o imagine pozitivă, iar videoclipurile sale de pe TikTok au fost adesea despre viziunea sa, fără să fie afectate de atacuri din partea altor candidați.

Concluzie

Călin Georgescu a reușit să folosească TikTok în mod strategic pentru a-și construi o bază solidă de susținători, fiind un exemplu al puterii rețelelor sociale în campaniile electorale moderne. Deși nu a avut sprijinul unui partid mare sau al resurselor financiare ale altor candidați, mesajele sale clare și emoționale, combinate cu impactul organic al platformei, l-au ajutat să ajungă pe primul loc în turul I al alegerilor prezidențiale din 2024.

Sursa: StartupCafe.ro, Roaep.ro

Erasmus+ își extinde accesul și incluziunea, în special pentru persoanele cu mai puține oportunități, iar acest lucru se aliniază cu obiectivele „Europei în mișcare”, adoptate recent, care vizează creșterea mobilității și participării, mai ales în rândul grupurilor subreprezentate. Printre domeniile prioritare ale programului pentru perioada 2021-2027 se numără promovarea incluziunii sociale, tranzițiile verzi și digitale și participarea activă a tinerilor la viața democratică.

Un alt obiectiv important al Erasmus+ rămâne sprijinirea educației din Ucraina, cu un accent deosebit pe elevii și profesorii care au fugit în UE. În 2023, programul a finanțat livrarea a 500.000 de manuale școlare în limba ucraineană, iar în 2024 au fost furnizate încă un milion de manuale de artă și informatică. Pentru anul școlar 2025-2026, un al treilea lot de manuale este planificat.

Prin aceste inițiative, Erasmus+ se angajează să sprijine atât educația formală, cât și mobilitatea globală, contribuind la dezvoltarea unui viitor educațional mai incluziv și durabil.

Concluzie

Erasmus+ continuă să fie un pilon esențial al educației și mobilității internaționale, oferind resurse semnificative pentru promovarea schimburilor culturale și educaționale în Europa și nu numai. Cu un buget extins pentru 2025, programul se adaptează la nevoile actuale ale societății, sprijinind tranzițiile verzi și digitale, încurajând participarea activă a tinerilor în viața democratică și asigurând un acces mai larg pentru grupurile subreprezentate. De asemenea, angajamentele față de Ucraina reflectă un sprijin continuu în vremuri de criză, consolidând educația ca instrument de reziliență. Astfel, Erasmus+ rămâne un instrument fundamental pentru construirea unui viitor mai conectat, incluziv și sustenabil pentru tineretul european și global.

Actualmente, atât cetățenii UE, cât și cei din afara UE sunt supuși unor controale fizice la punctele de trecere ale frontierelor externe. Cu un volum de aproximativ 600 de milioane de treceri de frontieră înregistrate în 2023, necesitatea modernizării și eficientizării acestor proceduri este evidentă. Propunerile Comisiei vizează reducerea timpului de așteptare și simplificarea procesului de verificare, fără a compromite securitatea.

Noua aplicație digitală va permite o verificare mai rapidă și mai sigură a documentelor de călătorie, păstrând totodată un nivel ridicat de control asupra tuturor celor care intră și ies din spațiul Schengen. Această inițiativă reprezintă un pas important către digitalizarea frontierelor europene și vine în sprijinul unei Europe mai interconectate și mai sigure.

Adoptarea acestor măsuri reflectă angajamentul Uniunii Europene de a se adapta la noile tehnologii și de a îmbunătăți experiența călătorilor în conformitate cu standardele moderne de securitate și eficiență.4o

În cadrul reuniunii, reprezentanții României și ai Ucrainei au aprobat criteriile de acordare a finanțării pentru proiectele care au o componentă de investiții în valoare de minimum 500.000 euro (proiecte standard), precum și modul în care se vor derula selecția, evaluarea și contractarea proiectelor.

În cadrul acestui apel de proiecte vor putea fi depuse solicitări care vizează reabilitarea, modernizarea și dotarea infrastructurii de educație și sănătate din județele de graniță din România, respectiv Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani și Tulcea, și din oblasturile Zakarpattia, Ivano-Frankivsk, Cernăuți și Odesa din Ucraina.

Pe parcursul aceluiași eveniment, Autoritatea de Management a prezentat reprezentanților celor două țări cerințele pentru finanțarea proiectelor cu valoare mică, pentru a care a fost publicat pentru consultare Ghidul solicitantului. 

Entități/Organizații eligibile în cadrul apelului sunt:

• Autoritatea publică locală (unități administrativ-teritoriale de la nivelul județului/districtului, municipiu/oraș/comună/localitate);
• Autoritate publică regională (consiliu regional etc.);
• Autoritatea publică națională (ministerul, Birouri/sucursale ale autorităților publice naționale/regionale și ale altor organisme publice care activează pe temele prioritare în zona programului (înregistrate și care funcționează în zona programului);
• Agenție sectorială (agenție de dezvoltare locală sau regională, agenție de mediu, agenție de ocupare a forței de muncă etc.);
• Grupuri de interese, inclusiv ONG-uri (sindicat, fundație, organizație de caritate, asociație de voluntariat, ONG-uri);
• Organizații de învățământ superior și de cercetare (facultate/institut universitar, colegiu, instituție de cercetare, unitate de CDT, grup de cercetare etc.);
• Centru de educație/formare și școală (școli primare, secundare, școli publice și alte instituții publice de învățământ care funcționează în zona programului, formare profesională publică etc.);
• Organizație de sprijinire a afacerilor (Camera de Comerț, Camera de Comerț și Meserii, acreditată și care funcționează în zona programului);
• Spitale și centre medicale;
• Muzee, instituții culturale, sportive, turistice, acreditate și care funcționează în zona programului.

Alocarea financiară orientativă în cadrul acestui apel este de 18,080,193 euro.

Activități eligibile orientative:

• Construcția/reabilitarea/modernizarea infrastructurii legate de sistemele/structurile care se ocupă de incendii, inundații, consolidarea malurilor râurilor, a canalelor, starea barajelor, împădurirea malurilor râurilor, conservarea, revitalizarea și re-naturalizarea corpurilor de apă și a ecosistemelor, conservarea și restaurarea râurilor mici, inclusiv în colaborare cu societatea civilă locală de ambele părți ale frontierei;
• Proiecte comune pentru crearea/extinderea de rezervații naturale într-un context transfrontalier;
• Investiții în hardware și software pentru dezvoltarea competențelor digitale și a educației și formării online;
• Echiparea infrastructurii specifice serviciilor publice de urgență medicală, inclusiv a unităților mobile;
• Construcția, modernizarea centrelor de vizitare a ariilor naturale protejate; dezvoltarea de trasee turistice ecologice;
• Investiții în modernizarea, reabilitarea, renovarea, punerea în valoare a infrastructurii poliției și a punctelor de trecere a frontierei și a clădirilor aferente etc.

Termenul pentru transmiterea observațiilor și sugestiilor celor interesați, cu privire la conținutul documentului, este 31 august 2023.

Sursa: MDLPA 

Solicitanții prezentului apel de proiecte sunt societățile care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, inclusiv a microîntreprinderilor nou înființate (start up), în sensul Legii 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare sunt înregistrate în baza Legii nr. 31/1990 privind societățile, republicată cu modificările și completările ulterioare.

Alocarea financiară este de 27.607.118 euro.

Valoarea finanțării nerambursabile aferente proiectului:

• Valoare minimă: 25.000 euro;
• Valoarea maximă: 200.000 euro;
• Start-up-uri – valoarea maximă: 100.000 euro.

În cadrul acestui apel sunt sprijinite proiecte care realizează o investiție în Regiunea Centru, prin:

• Construcția, extinderea sau modernizarea spațiilor de producție sau prestare de servicii;
• Dotarea cu echipamente, tehnologii, utilaje, inclusiv tehnologii inovative, și investiții în spațiile de producție/prestare servicii aferente, în vederea îmbunătățirii capacităților tehnice ale microîntreprinderilor;
• Integrarea de noi tehnologii în procesele de producție precum și tehnologii în procese de producție ecologice și utilizarea eficientă a resurselor;
• Integrarea de noi tehnologii în scopul îmbunătățirii serviciilor.

Observațiile și propunerile pot fi formulate prin completarea documentului Tabelul de observații și propuneri și transmiterea acestuia prin e-mail, la adresa helpdesk[at]adrcentru.ro, până la data de 02.08.2023.

Sursa: ADR Centru

Plenul Parlamentului a adoptat și proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2023. S-au înregistrat 279 voturi „pentru”, 121 „contra” şi 2 abţineri, transmite Agerpres.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, în plen, că este pentru prima oară în România când bugetul este aprobat înainte de jumătatea lunii decembrie şi că este „un buget realist, echilibrat, care vizează susţinerea economiei şi protejarea populaţiei”.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Marcel Ciolacu, a declarat miercuri, după ce Parlamentul a votat legea bugetului de stat pe 2023 că este un buget echilibrat, iar după ce au rezolvat problema cu preţul la energie rămâne această luptă pe care o vor avea anul viitor în ceea ce priveşte inflaţia.

USR a anunțat că a votat împotriva bugetului. Liderul USR Cătălin Drulă a catalogat acest buget drept unul „mincinos”, „inflaţionist” şi a adăugat că România va avea un deficit mai mare şi se va împrumuta „pentru speciali şi pentru privilegiaţi, pentru îmbuibaţi”.

Au fost admise câteva amendamente depuse de AUR.

Astfel, a fost admis, cu 270 de voturi „pentru” şi unul „împotrivă”, amendamentul conform căruia „suma de 219.994 mii lei se va suplimenta cu 7.000 mii lei destinaţi Programului multianual de burse identitare acordate elevilor români care studiază integral sau unele materii în limba română în şcolile publice din Ucraina (cl. V-VI), neluaţi în calcul de către Departamentul Românilor de Pretutindeni în momentul formulării propunerilor pentru proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2023”. Proiectul cuprinde doar sumele destinate elevilor din clasele I – IV, motivează iniţiatorii.

De asemenea, a fost aprobat, cu 265 de voturi „pentru” şi patru abţineri, amendamentul conform căruia se alocă suma de 2.500.000 lei pentru lucrările de finisare şi dotare a grădiniţei şi camerelor de cazare pentru tinerii de peste 18 ani veniţi din casele de copii organizată de Parohia Ortodoxă Română Zona Tipografilor, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, din Timişoara.

Un alt amendament aprobat, cu majoritate de voturi, prevede că se va aloca suma de 3.378,4 mii lei pentru biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din localitatea Cetăţuia, comuna Puieşti, judeţul Vaslui. Biserica este una dintre cele mai vechi din ţară (secolul al XVI-lea), unde se săvârşeşte necontenit serviciul liturgic, de la ctitorire până astăzi, explică iniţiatorii.

Potrivit unui alt amendament, se alocă suma de 250 mii lei pentru refacerea picturii şi reparaţia Bisericii Ortodoxe „Sfântul Nicolae”, Vlădica din Prund, Sector 4, Bucureşti. Biserica monument istoric, amplasată în zona de interes turistic a Capitalei, necesită reparaţii şi refacerea picturii murale interioare, argumentează iniţiatorii.

De asemenea, plenul reunit a aprobat, cu majoritate de voturi, alocarea sumei de 1.440 mii lei pentru contribuţia statului pentru 40 de noi posturi clericale din Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) ocupate de preoţi din Republica Moldova care au aderat la jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Române în acest an şi care un beneficiază de nicio formă de sprijin financiar, spre deosebire de restul clericilor Mitropoliei Basarabiei.

Și bugetul Ministerului Afacerilor Externe a fost adoptat cu trei amendamente propuse de grupul parlamentar al AUR, care vizează suplimentarea sumelor alocate pentru înfiinţarea şi finanţarea unor consulate.

Amendamentele adoptate prevăd că suma de 1.303.198.000 lei alocată MAE se va suplimenta cu câte 3.500.000 lei pentru înfiinţarea şi finanţarea a trei consulate generale la Calgari, în Italia, la Hanovra, în Landul german Saxonia Inferioară, şi la Birmingham, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Proiectul de buget pe anul 2023 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a fost adoptat cu un amendament AUR admis.

Senatorii şi deputaţii au acceptat un amendament al grupului parlamentar AUR, care a propus „alocarea sumei de 829,129 mii lei pentru renovare integrată a sediului administrativ Asistenţă Socială şi Asistenţă Medicală Comunitară, în comuna Lumina, judeţul Constanţa”. Finanţarea este necesară pentru demararea investiţiei, respectiv finanţarea/cofinanţarea proiectului, argumentează iniţiatorii.

La proiectul de buget pe anul 2023 al MDLPA au fost aduse peste 850 de amendamente din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Plenul Parlamentului a admis un amendament depus de AUR și la bugetul Ministerului Culturii.

Potrivit amendamentului, se va aloca suma de 100.000 lei pentru finanţarea studiului de fezabilitate privind realizarea Secţiei Muzeale în aer liber din oraşul Covasna, în cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, judeţul Covasna.

Ce prevede proiectul de buget

Proiectul de buget pe anul 2023 prevede un deficit de 77,9 miliarde lei, respectiv de 4,4% din produsul intern brut. Bugetul pe anul 2023 este construit pe un produs intern brut de 1.552,1 miliarde lei, luând în calcul o creștere economică de 2,8%.

Guvernul susține că, în anul 2023, cheltuielile destinate investițiilor vor însuma aproximativ 112,1 miliarde lei și vor reprezenta aproximativ 7,22% în PIB.

O noutate este că va fi introduse bugetarea pe programe pe bază de indicatori de rezultat, la toate nivelurile administrației publice centrale și locale, care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței.

În anul 2023 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB). Guvernul estimează că cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le vor înregistra  contribuțiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1%) sume primite de la UE (13,2% din total venituri), și accize (7,1 %).

Conform Guvernului, în anul 2023 va exista tendința de creștere în totalul veniturilor bugetare față de anul 2022 a sumelor provenind de la UE, ce vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanțare care degrevează bugetul național si un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană.

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2023 sunt în sumă de 607,9 miliarde lei. Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, respectiv 11,7% din PIB în anul 2023. Acestea vor ajunge la 181 miliarde lei în 2023, de la 172 miliarde lei în 2022.

Cheltuielile de personal vor fi în sumă de 127,6 miliarde lei în anul 2023, în creștere de la 118,41 miliarde lei în 2022. Cheltuielile cu bunurile și serviciile vor crește în anul 2023 la 74,69 miliarde lei.

Cheltuielile cu investițiile vor însuma anul viitor 112,05 miliarde lei, o creștere de la 87,14 miliarde lei în 2022.

Ce care vor primi mai mulți bani de la buget

Administrația Prezidențială va avea un buget de 120 milioane lei, cu circa 35% mai mare decât cel din acest an.

Camera Deputaților are alocată o sumă de 589,5 milioane lei, cu 7,33% mai mult.

Ministerul Afacerilor Interne: 25,5 miliarde lei (+12,17%)

Ministerul Agriculturii: 25,2 miliarde lei (+7%)

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: 4 miliarde lei (+3%)

Ministerul Apărării: 35,2 miliarde lei (+52%)

Ministerul Cercetării: 3,189 miliarde lei (+69,7%)

Ministerul Culturii: 1,24 miliarde lei (+20,6%)

Ministerul Dezvoltării: 12,6 miliarde lei (+31,3%)Ministerul Economiei: 702 milioane lei (+0,08%)

Ministerul Educației: 32,5 miliarde lei (+7%)

Ministerul Familiei: 620,7 milioane lei (+619%)

Ministerul Finanțelor: 6,4 miliarde lei (+5%)

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 11,7 miliarde lei (+29,7%)

Ministerul Mediului: 3,76 miliarde lei (+76,6%)

Ministerul Transporturilor: 23,3 miliarde lei (+16,6%)

Senat: 324,9 milioane lei (+47%)

Secretariatul General al Guvernului: 3,29 miliarde lei (+20%)

Serviciul de Informații Externe: 715,2 milioane lei (+18%)

Serviciul de Protecție și Pază: 442,5 milioane lei (+12%)

Servicul de Telecomunicații Speciale: 1,15 miliarde lei (+62%)

SRI: 3,92 miliarde lei (+21,7%)

Consiliul Concurenței: 73,9 milioane lei (+9,4%)

Curtea de Conturi: 432,3 milioane lei (+18%)

Consiliul Superior al Magistraturii: 245,5 milioane lei (+18%)

Ce instituții au un buget mai mic  în 2023

Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei (- 2,88%)

Ministerul Energiei: 2,96 miliarde lei (-64%)

Ministerul Justiției: 2,9 miliarde lei (-51,7%)

Ministerul Muncii: 60,9 miliarde lei (-4%)

Ministerul Public: 1,67 miliarde lei (-5,7%)

Ministerul Sănătății: 23,3 miliarde lei (-6,3%)

Ministerul Sportului: 580,9 milioane lei (-3,5%).

Sursa: economedia.ro

Conform prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, este de așteptat ca Produsul Intern Brut să înregistreze o valoare nominală de 1.396,2 mld. lei în anul 2022 (față de 1.372,5 miliarde lei avut în vedere la prima rectificare bugetară).
Deficitul bugetului general consolidat se menține la 80,1 mld lei, diminuându-se ca procent în PIB, de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB, se menţionează într-un comunicat de presă al Guvernului.

Execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde lei în scădere față de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat de 331,48 miliarde lei, cu 22,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie, contribuțiilor de asigurări și impozitului pe profit.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 373,18 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,57 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 26,6% din PIB la 27,2% din PIB.

Rectificarea bugetară acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcționare, asigură cheltuielile de asistență socială. De asemenea, au fost redistribuite    fonduri pentru programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, care au impact în economie și în sprijinirea populației și a companiilor.

Totodată, se asigură finanțare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de seceta pedologică.
Se majorează, de asemenea, sumele alocate proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din asistență aferentă PNRR.

sursa: legestart.ro

 CFA România atrăgea atenţia că OUG aduce presiuni suplimentare în ceea ce priveşte activitatea de administrare a acestor fonduri de pensii  „Nivelul comisioanelor de administrare ale fondurilor de pensii locale sunt printre cele mai mici din Europa.“

Guvernul a amânat în şedinţa de vineri adoptarea unei ordonanţe de urgenţă prin care vrea să modifice legislaţia de funcţionare a fondurilor de pensii Pilon II şi Pilon III prin stabilirea unui comision unic de administrare, respectiv eliminarea comisionului pe contribuţii în cazul Pilonului II, dar prin care vrea şi un comitet de investiţii pentru verificarea plasamentelor şi amenzi mai mari pentru persoanele fizice angajate ale administratorilor.

„Această componentă a fost amânată şi la momentul în care va fi luată în discuţie în cadrul guvernului vă vom prezenta toate detaliile actului normativ aşa cum el va fi aprobat“, a spus Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al guvernului, după şedinţa executivului din 28 octombrie.

Joi guvernul a anunţat că vineri pe masa premierului se va afla decizia de eliminare a comisionului pe contribuţii (care în 2021 a reprezentat 50 mil. lei din totalul de 550 mil. lei al comisioanelor Pilon II, restul fiind din comisioane de administrare în funcţie performanţa fondului raportată la rata inflaţiei) şi stabilirea unui comision unic, fiind vorba cel mai pro­babil de comisionul de admi­nistrare, care variază în funcţie de renta­bilitatea fondului şi de rata inflaţiei.

sursa: Ziarul Financiar

Vor fi majorate salariile pentru bugetari, astfel:

• Personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sănătății;
• Funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.
• Personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.
• Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.
• Personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.
• Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile, în baza legilor pentru ratificarea sau aprobarea acordurilor de împrumut adoptate de Parlamentul României, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat.
• de la 1 iulie 2022, pentru toți bugetarii majorare cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017 pentru anul 2022 și cele din luna decembrie 2021
• de la 1 iulie 2022, pentru personalul nou-încadrat sau promovat cuantumul brut al salariilor/soldelor se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017 și cele din luna iunie 2022.
• de la 1 iulie 2022, pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului se acordă pentru complexitatea muncii o majorare a salariului de bază de 15%

sursa: economedia.ro