Ministrul Virgil Popescu a afirmat că statul nu poate acorda finanțare pentru noi faceri în contextul pandemiei de coronavirus COVID-19.

“Da, avem în plan să începem Start-up, vorbim despre Star-Tech. Vorbim de companii care să foloseasca tehnologii noi. E greu să deschizi o companie în pandemie. Poate lumea s-a întrebat de ce nu dăm drumul la Start-up. Nu putem da bani unor companii care ar trebui să se dezvolte in mediu normal, nu în pandemie. După ce trece pandemia lansăm Start-up”, a declarat ministrul Economiei.

Progamul Start Up Nation a dobândit un succes răsunător datorită primelor doua ediții. La prima ediție deschisă în 2017, au fost depuse 19.296 de proiecte din care 8.653 au fost declarate admise pentru finantare.  La cea de a doua ediție, demarată în 2018, au fost depuse 33.514 de proeicte. În 2020 programul trebuia să fie lansat sub noua denumire, Star-Tech Innovation, dar acesta fost anulat de către autorități.

“La începutul anului 2020, Guvernul PNL a pornit cu un buget de stat care prevedea credite de angajament de 1 miliard de lei pentru un prezumtiv nou program Start-Up Nation. Creditele de angajament ar fi ajuns pentru 5.000 de firme, la o finanțare de câte 200.000 de ei, dar pentru a pune efectiv banii în buget aceste credite de angajament ar fi trebuit transformate n credite bugetare prin rectificare bugetară. Între timp, a venit pandemia coronavirus COVID-19, iar programul a fost uitat” notează economica.net.

Cele două ediții ale programului, menționate mai sus, au fost lansate de fosta guvernare PSD. Programul a creat afaceri si a generat peste 64.000 de locuri de muncă, fiind cel mai mare program de start-up din România.

“Nu există absolut nici un motiv pentru a bloca programul Start-Up Nation, pe motiv că este pandemie, din contră. Acest program nu susținea doar înființarea unor restaurante sau firme de organizări evenimente. Aveam și tot felul de firme din sectorul IT, produție alimentară (cu livrări la domiciliu), confecții, construcții, cabinete medicale si multe altele. Ne dorim ca prim-ministrul să găsească o soluție pentru ministerul Economiei, care să aibă o viziune potrivită asupra oportunităților actuale.”,  a declarat George Velcea, Președintele Asociației Europene a Tinerilor Întreprinzători.

“Prin Program se finanţează, prin alocaţie financiară nerambursabilă, atât participări ale operatorilor economici români la târguri şi expoziţii cu caracter internaţional, în ţară şi străinătate, inclusiv la cele organizate în format virtual, organizate în statele membre ale Uniunii Europene şi în ţările terţe, cu stand de prezentare a produselor/serviciilor, cât şi la misiuni economice în străinătate.”,  conform proiectului.

Statul are ca obiectiv, prin programul de internaționalizare, creșterea vizibilității operatorilor economici din România pe piețele internaționale, tot odată se urmăresc soluții care să maximizeze sustenabilitate exporturilor pe toate ramurile și creșterea deficitului balanței comerciale a României.

În contextul pandemiei de coronavirus COVID-19, societățile românești nu au avut posibilitatea de a participa la un număr mare de târguri și expoziții externe, multe călătorii planificate fiind anulate. Astfel  majoritatea evenimentelor s-au desfășurat în mediul online ori s-au anulat.

Potrivit proiectului OUG al Ministerului Economiei, programul de internaționalizare se prelungește până la finele anului 2023.

În anii anteriori, fiecare societate din sectorul privat a accesat fonduri nerambursabile de la stat până la maximum 25.000 lei, pentru a putea participa la târgurile si expozițiile organizate în străinătate.

Bugetul programului de internaționalizare pentru anul 2020, a fost de 10.000.000 lei  credite de angajament și 10.000.000 lei credite bugetare.

Au intrat în concurs pentru finanțare societăți care sunt active în următoarele domenii:

– Tehnologia informației;

– Sectorul alimentar;

-Fabricarea mobile;

-Industria textilă;

-Cercetare;

-Inovare științifică și medicală.

Ministerul Economiei mai susține un un program de promovare a exporturilor, prin care societățile din România  sunt susținute să la târguri, expoziții și alte evenimente în străinatate.

ANIS consideră că dezvoltarea ecosistemului high-tech în Romania reprezintă o direcţie strategică de creştere economică. Tehnologiile digitale, inovaţia şi inteligenţa artificială (AI) pot oferi românilor locuri de muncă competitive, o calitate superioară a vieţii şi servicii publice mai bune. Pentru realizarea acestor obiective este nevoie, însă, de măsuri concrete şi ţintite, care vizează accelerarea transformării digitale a României în următorii ani.

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii propune măsuri concrete pentru dezvoltarea ecosistemului high-tech în Romania care să transforme țara în cel mai puternic hub de firme IT din Europa Centrală și de Est, urmărind 8 obiective principale:

• Sectorul IT&C din România să ajungă la 10% din PIB;
• Crearea celui mai mare (în termeni de evaluare totală a companiilor) hub de tehnologie a informaţiei din Centrul şi Estul Europei;
• Lansarea pe bursa de la Bucureşti a cel puţin 50 de companii de tehnologie prin IPO-uri locale;
• Lansarea a cel puţin 5 unicorni (companii evaluate la cel putin 1 miliard USD);
• Repatrierea forţei de muncă înalt-calificată din Europa de Vest, SUA şi Canada;
• Dezvoltarea unui cadru fiscal care să stimuleze dezvoltarea economiei digitale, prin menţinerea măsurilor care au susţinut creşterea acestei industrii, precum şi adăugarea unor noi măsuri pentru o dezvoltare accelerată;
• Creşterea veniturilor generate de companiile de tehnologie la bugetul de stat (impozit pe profit, taxe pe salarii, impozit pe dividende, contribuţii la fondul de pensii şi sănătate), de cel puţin două ori, faţă de nivelul actual;
• Creşterea cu 5 poziţii în testele PISA.

“După cum ne-a demonstrat ultimul an, utilizarea tehnologiilor digitale reprezintă o condiţie obligatorie, nu opţională, pentru a avea un viitor. Crearea de valoare digitală este fără frontiere, însă trebuie să adoptăm schimbările generate de fenomenele digitalizării şi globalizării având o viziune clară, cu un plan bine stabilit, coerent şi măsurabil”, a declarat Bogdan Florea, membru consiliu director ANIS România.

Pentru realizarea obiectivului României Digitale 2025, ANIS prezintă o serie de propuneri:

“Implicarea Guvernului României, ca investitor, va ajuta la simplificarea barierelor birocratice, la accesarea facilă a instrumentelor de ofertă publică iniţială, precum şi la nivel de reputaţie pentru companiile care vor ajunge în faza IPO sau exit prin M&A.”, au declarat reprezentanții asociației.

Taxarea sustenabilă a industriei, a economiei digitale în general, pentru ca România să devină un hub european relevant, este o alta propunere a asociației.

ANIS susține integrarea la ecosistemul european prin crearea unei strategii de employer branding de ţară, centrată pe potenţialul tehnologic al României; promovarea European Digital Innovation Hubs – program ce susţine transformarea digitală a companiilor europene şi crearea unei reţele de hub-uri; interconectarea platformelor Cloud EU – ce vizează întărirea poziţiei UE în aria inovaţiei data-driven etc.

Asociația mai susţine și interoperabilitatea (API first) sistemelor guvernamentale şi folosirea cloud-ului ca infrastructura IT preferată în locul sistemelor on-premise (Cloud first). Aceste măsuri vor permite creşterea şi transparentizarea pieţei publice de IT&C şi va deschide potenţialul enorm al aplicaţiilor private construite în ecosistem public.

Asociaţia propune introducerea unor proiecte, măsuri şi activităţi care să vizeze toţi indicii DESI unde România este deficitară: semnătura electronică, analiză şi proiecte de investiţii în acord cu fiecare palier al societăţii (rural, urban, suburban), program de digitalizare dedicat IMM-urilor şi/sau întreprinderilor mari care activează în industria comerţului electronic etc.

Guvernul României poate sprijini extinderea globală sau regională a companiilor de software din România prin: acordarea unor credite cu dobânzi foarte mici pentru accesul pe alte pieţe, sprijin legislativ şi logistic prin intermediul secţiilor economice ale Ambasadelor etc.

O alta propunere o reprezinta digitalizarea proceselor educaţionale prin implementarea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea infrastructurii de internet de mare viteză la care să aibă acces fiecare entitate educaţională din România, indiferent unde s-ar afla, modernizarea curriculum-ului educaţional prin accentul pus pe tehnologiile digitale, programe de pregătire adresate cadrelor didactice pentru construirea şi actualizarea abilităţilor digitale etc. Aceste măsuri vor stimula creşterea şi vor asigura prosperitatea generaţiilor viitoare.

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii a luat naștere în anul 1998, de atunci reprezintă interesele companiilor IT din România și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.