PNRR: Comisia Europeană prevede 2,2 miliarde de euro pentru finanțarea companiilor private, inclusiv cu fonduri nerambursabile pentru digitalizare

Comisia Europeană prevede 2,2 miliarde de euro pentru finanțarea companiilor private, inclusiv cu fonduri nerambursabile pentru digitalizare, dar IMM-urile par că mai au de așteptat pentru a primi banii.

Lista liniilor de finanțare pentru antreprenori:

1. Schema de ajutor pentru digitalizarea IMM

Încă de anul trecut Guvernul (Orban) s-a lăudat că va acorda ajutoare de până la 100.000 de euro fiecare, în sumă totală de 100 de milioane de euro, microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii (IMM) non-IT pentru a-și cumpăra calculatoare, softuri și altele necesare digitalizării. Programul de digitalizare a IMM trebuia să fie finanțat din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, dar nu a mai pornit.

Acum, Guvernul Câțu a prevăzut în PNRR alte scheme de digitalizare a IMM. În document, regăsim Investiția 2.2. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, din care face parte Măsura 1: Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării-urilor.

În anul 2026, 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR – susține guvernul.

Vor fi 3 tipuri de fonduri nerambursabile pentru digitalizarea IMM. Să le luăm pe rând:

A. Investiții în tehnologii avansate – ajutoare de stat

Buget total: 100 milioane euro. Banii vor ajunge pentru 69 de IMM-uri, care vor primi ajutoare de stat să creeze tehnologi avansate.
Aceste ajutoare de stat vor fi, la rândul lor de 2 feluri:

•  Un buget de 80 de milioane de euro va fi alocat pentru proiecte finanțate cu câte 1,2 milioane de euro în medie: inteligență atificială, date și cloud computing, blockchain și internet of things, realitate virtuală și augmentată etc.
• Un buget de 20 milioane euro va fi alocat pentru proiecte de câte 10 milioane de euro în medie (vor fi 2 proiecte, probabil): High Performance Computing and Quantum Computing.

Schema de ajutor de stat va fi gestionată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și contractele de finanțare vor fi încheiate în trimestrul al doilea al anului 2022.

B. Digitalizarea IMM-urilor – ajutoare de minimis

Un buget de 180 de milioane de euro va fi folosit adoptarea unor tehnologii digitale.

La o valoare medie a proiectului de 65.000 euro/întreprindere (valoare minimă este de 30.000 euro, iar valoarea maximă este 100.000 euro), se vor finanța 3.077 proiecte

Banii vor fi folosiți pentru investiții precum: comerț  electronic, activități economice electronice și  procese economice în rețea, centre de inovare  digitală, laboratoare vii, antreprenori web și  start-up-uri în domeniul TIC, B2B.

Veste rea: conform calendarului de implementare, contractele de finanțare vor fi încheiate în trimestrul al patrulea al anului 2024. Astfel, firmele vor mai avea de așteptat mult după banii de digitalizare, dacă MIPE renunță definitiv la programul de digitalizare a IMM inițiat de fosta guvernare Orban, care are deja un proiect de ghid al solicitantului scos în consultare publică de luni de zile.

C. Competențe digitale

Un buget de 20 milioane euro va fi folosit pentru servicii și aplicații TI dedicate competențelor digitale și incluziunii digitale.

Aici vor fi, probabil organizate cursuri de formare IT pentru angajați, inclusiv cu efect în zona de egalitate de gen.

2. Ajutor pentru listarea firmelor la bursă

PNRR prevede și o schemă de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă.

Va fi alocat un buget total de 35 de milioane de euro, din care statul vrea să acorde ajutoare de minimis de câte 200.000 de euro pentru susținerea procedurilor de listare a companiilor la bursă (Bursa de Valori București), precum și ajutoare de minimis de 25.000 de euro pentru susținerea procedurilor de listare a IMM-urilor pe piața alternativă (AeRO).

280 de firme sprijinite pentru listare la bursă până în anul 2026.

3. Investiții semnificative în producție

Aici vorbim despre o schemă de ajutoare de stat existentă, în baza HG 807/2014, pentru companiile care fac investiții semnificative în economia României. Prin PNRR se va suplimenta cu 100 de milioane de euro această schemă, care va fi orientată în special către  inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție.
Reamintim că, în prezent, această schemă prevede investiții de cel puțin 1 milion de euro, cu intensitate a sprijinului de 50%. Schema este administrată de Ministerul Finanțelor.

4. Ajutoare de stat pentru securitate cibernetică și tehnologii avansate

PNRR mai prevede un buget de 100 milioane euro pentru o schemă de ajutor de stat pentru investiții în digitalizare, tehnologii avansate și securitate cibernetic, aflată în pregătire la Ministerul Finanțelor.

5. Investiții inovative în microelectronică

Alte 250 de milioane de euro vor fi alocate din PNRR la Investiția 3 – Investiții inovative în microelectronică.
Aceste fonduri vor fi folosite pentru  dezvoltarea de programe de asistență pentru companiile active în dezvoltarea sitemelor embeded eficiente din punct de vedere energetic, pentru 4 centre Digital Innovation Hubs în tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice și pentru crearea unui centru național de tehnologii avansate, specializat în subiecte/etape tehnologice specifice și micro-producție.

6. Investiții de capital de risc

În cadrul Investiției 2.1. „Instrumente financiare pentru sectorul privat” va fi prevăzută și Măsura 3 pentru IMM-uri si mid-caps: „Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare”.
Fondul de fonduri va primi va avea alocat un buget total de 400  de milioane de euro, pentru investiții de capital de risc și va fi implementat cu sprijinul Fondului European de Investiții (FEI).
Acești bani vor fi distribuiți către 100 de manageri de fonduri, care vor acorda investiții firmelor românești.

Banii vor fi împărțiți în 3:

A. Fonduri de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijloci – buget total de 200 de milioane de euro. Banii vor fi investiți pentru dezvoltarea comercială și internaționalizarea IMM-urilor, inclusiv investiții productive.

B. Fonduri de capital de risc pentru midcaps (companii cu până la 3.000  salariați) – 150 milioane euro.  Banii vor fi investiți în sprijinirea întreprinderilor mari prin instrumente financiare, inclusiv investiții productive.

C. Fonduri de infrastructură – 50 milioane euro. Se vor face investiții în renovarea fondului locativ existent în vederea creșterii  eficienței energetice, energia din surse regenerabile, TIC (rețea în bandă largă de foarte mare), alte infrastructuri sociale care contribuie la incluziunea socială.

În funcție de mărimea firmelor, investițiile de capital de risc acordate de fondurile de investiții care se vor crea vor fi următoarele:

• 50.000-200.000 euro pentru start-up-uri.
• 200.000 – 3.000.000 euro pentru companii în stagii incipiente de creștere.
• 3.000.000 – 5.000.000 pentru întreprinderi în etape avansate de creștere.
• peste 5.000.000 pentru midcaps.
• 5.000.000 – 20.000.000 pentru proiecte de tip energie regenerabilă sau biomasă.

Fondurile de investiții vor opri părți sociale/pachete de acțiuni din firmele finanțate, iar veniturile din vânzarea acestor participații se vor întoarce în Fondul fondurilor pentru noi investiții.

7. Garanția de portofoliu pentru Reziliență

PNRR va acorda și garanții publice de 80% la credite bancare destinate IMM-urilor. Un astfel de instrument financiar este Garanția de portofoliu pentru Reziliență, care va primi 300 de milioane de euro prin PNRR.

Beneficiarii acestor garanții vor fi firmele mici și mijlocii și companiile mari cu maximum 500 de angajați.

Nu se știe când ar putea să pornească acest instrument financiar, pentru că depinde de momentul când va fi semnat cu Fondul European de Investiții (FEI).

8. Garanția de portofoliu pentru Acțiune climatică

Tot în cadrul instrumentelor financiare va fi și Garanția de portofoliu pentru Acțiune climatică, pentru care se prevede un buget de 200 de milioane de euro din PNRR.

Beneficiarii vor fi IMM-urile și companiile mari cu maximum 500 de angajați, care vor putea obține astfel împrumuturi cu garanții de 80% de tip capital de lucru, linii de credit, credite de investiții, leasing. Investițiile vor viza acțiuni climatice, cum ar fi, de exemplu, sisteme de creștere a eficienței energetice.

9. Banca Națională de Dezvoltare

O altă reformă prevăzută de PNRR este crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare, o idee mai veche care aparținea fostului ministru PSD-ist Eugen Teodorovici, dar care nu s-a mai realizat. Prin PNRR se vor asigura fonduri europene de numai 10 milioane de euro, iar statul român va asigura 3 miliarde de lei (peste 600 de milioane de euro) pentru capitalul social al BND.

Această bancă de stat, care va trebui autorizată de BNR să funcționeze, ar urma să ajute IMM-urile cu împrumuturi, să sprijine absorbția fondurilor europene, să administreze fonduri de investiții și așa mai departe.

BND ar urma să preia personal de la Eximbank și de la Ministerul Finanțelor.

10. Investiții de capital de risc de max. 200.000 EUR prin FNGCIMM

Va fi înființat un Fond de Capital de Risc, gestionat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

La rândul său, FNGCIMM ar urma să fuzioneze cu viitoare Bancă Națională de Dezvoltare.

Din noul Fond de Capital de Risc (FCR) vor fi acordate investiții pentru start-up-uri și scale-up-uri, inclusiv inovatoare, „la un cost corect”.

Mai concret, noul FCR va acorda IMM-urilor investiții de maximum 200.000 de euro fiecare,  în schimbul a maximum 30% din părțile sociale ale firmelor beneficiare.

Deciziile de investiție vor fi luate de un Comitet de Investiții, organism independent de FNGCIMM. 15 angajați ai FNGCIMM se vor ocupa de noul Fond de Capital de Risc.

11. Fonduri pentru IMM din industrie

Un buget de 100 de milioane de euro va fi alocat la Investiția 5: „Schemă de stimulare a eficienței energetice în industrie”, pentru firmele mici și mijlocii (IMM) și firmele mari din sectorul producției industriale.

Schema va fi activată în urma unui studiu privind necesarul din piață și tehnologiilor optime,  derulat în 2021, urmând să fie aplicată începând cu 2022. Ministerul Energiei va lansa apeluri de proiecte distincte pentru IMM și firme mari, astfel încât cele două categorii de companii să nu concureze în același apel.

Unul din criteriile de selecție va fi valoarea cofinanțării, astfel încât „să fie stimulați antreprenorii care au dorința și capacitatea de a finanța parte din efortul eficientizării energetice pe cont propriu”.
Principalele investiții finanțabile vor fi:

• Înlocuirea echipamentelor la nivelul operatorilor economici, retehnologizarea și  modernizarea sistemelor de producție, contorizarea si optimizarea consumului de energie  al operatorilor economici.
• Achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/ reducerea  consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul  operatorilor/ ramurii de activitate/digitalizare și trasfer date la distanță. Raportare  Auditori energetici. Raportare Manageri energetici. Raportare operatori economici.
• Asigurarea încălzirii – răcirii în cadrul operatorilor economici prin sisteme alternative de  producere a agentului termic și energiei electrice, inclusiv prin panouri solare instalate  pe acoperișuri sau prin alte măsuri de eficientizare propuse de auditorul energetic.