Sectorul ospitalitatii (HoReCa), un pilon important al economiei romanesti, care contribuie cu aproape 5% la produsul intern brut si asigura mai bine de 4% din totalul angajatilor cu contract individual de munca, este unul din domeniile care au fost si continua sa fie puternic afectate de pandemia de COVID-19. Masurile adoptate de stat in sprijinul acestui sector anul trecut au fost bine-venite, dar experienta altor tari arata cum ar putea fi acestea imbunatatite, precizeaza de Camelia MALAHOV, Director Taxe Directe, si Anca PREDA, Consultant Senior Taxe Directe, Deloitte Romania.
Conform specialistilor, de la debutul pandemiei, statul roman a acordat anumite ajutoare ori facilitati fiscale contribuabililor din industria HoReCa, dar in limita spatiului bugetar si in conditiile in care si alte sectoare au avut nevoie de sustinere. Prima masura a vizat scutirea de la plata impozitului specific, un impozit in suma fixa care nu este influentat de cifra de afaceri, scutire care opereaza pana la finalul primului semestru din anul 2021.
O alta masura adoptata de stat in 2020 a fost acordarea somajului tehnic pentru perioada suspendarii temporare a contractului individual de munca, din initiativa angajatorului, in limita a 75% din salariul mediu brut pe economie (5.429 de lei in 2020) pentru fiecare angajat. Masura a vizat toate sectoarele afectate, nu doar HoReCa.
Totodata, au fost acordate bonificatii la plata impozitului anual si a taxei lunare pe cladiri pentru imobilele folosite in activitatea economica proprie sau inchiriate, precum si reduceri de la aceste dari pentru spatiile in care functionau restaurante si hoteluri.
In prezent, contribuabilii din HoReCa pot accesa schema de ajutor de stat care presupune acordarea de sprijin financiar pentru intreprinderile din turism, structuri de cazare, structuri de alimentatie si agentii de turism a caror activitate a fost afectata in contextul pandemiei de COVID-19. Prin aceasta masura, contribuabilii ar urma sa primeasca o compensatie pentru diminuarea cifrei de afaceri in anul 2020, insa sunt obligati sa isi mentina activitatea pentru 12 luni, respectiv 24 de luni (daca valoarea grantului depaseste 200.000 euro). Aceasta masura este benefica, dar intarzierea eliberarii fondurilor (pana la data de 30 iunie 2022) ar putea pune in dificultate si mai mare anumiti jucatori din aceasta industrie.
Exemplul altor state din Europa
Camelia MALAHOV si Anca PREDA arata ca industria HoReCa a beneficiat de sprijin si in alte state europene, care au adoptat si alte masuri ce pot constitui sursa de inspiratie pentru statul roman in aceasta directie. Spre exemplu, Austria a implementat o schema de ajutor prin care companiile care au inregistrat scaderi drastice ale cifrei de afaceri in perioada pandemiei, comparativ cu anul 2019, isi pot acoperi pana la 90% din costurile fixe. De asemenea, Franta a instituit un fond de solidaritate pentru sprijinirea micilor afaceri, ce consta in acordarea unei sume de bani limitate, scutite de orice fel de impozite si contributii.
Spania, la randul sau, a adoptat asa-numitul “plan de intarire”, care are ca obiectiv sprijinirea restaurantelor si a barurilor care au suferit din cauza restrictiilor impuse in contextul pandemiei. Printre masurile prevazute de acest plan se numara obligarea proprietarilor de cladiri sa scada chiria pentru societatile din HoReCa prin negocierea individuala a contractelor. In cazul in care partile nu ajung la o intelegere, proprietarul este obligat sa reduca cu 50% chiria pe durata starii de urgenta, cu posibilitatea prelungirii acesteia cu inca patru luni de la ridicarea starii de urgenta.
Altfel, legislatia ii obliga sa incheie un moratoriu pentru aceasta perioada (starea de urgenta plus patru luni). In aceste conditii, platile intarziate pot fi efectuate pe o perioada de doi ani incepand de la expirarea moratoriului. Proprietarii mici individuali care accepta o reducere a chiriei pentru chiriasii lor in lunile ianuarie, februarie si martie 2021 pot deduce cuantumul reducerii (pana la 100% din suma chiriei, daca este anulata in totalitate) din impozitele datorate.
De asemenea, planul de intarire spaniol prevede si accesul la finantare prin prelungirea termenului pentru rambursarea imprumuturilor sustinute de Institutul de Credit Oficial (ICO) de stat, de la cinci la opt ani, iar perioada de gratie s-a marit de la unu la doi ani. Totodata, ICO a anuntat o noua serie de garantii de stat, de 90% pentru imprumuturi de 500 de milioane euro pentru intreprinderile mici din sectorul ospitalitatii. Alte masuri prevazute de planul adoptat de Spania includ si amanari la plata impozitelor si asigurarilor sociale.
Ministrul Muncii, Ocuparii Fortei de Munca si Economiei Sociale si Solidare din Luxemburg a anuntat ca afacerile vulnerabile din sectorul ospitalitatii, managementului evenimentelor si turismului vor primi compensatii sub forma de somaj partial pentru 50% din orele de munca, cu conditia ca niciun angajat sa nu fie concediat pana in iunie 2021. De asemenea, de la inceputul anului 2021, intreprinderile din HoReCa pot solicita rambursarea si/sau anularea avansurilor fiscale pentru ultimele doua trimestre din 2020 si/sau primele doua trimestre din 2021.
In Marea Britanie, intreprinderile din sectorul ospitalitatii au dreptul la o subventie unica in numerar de pana la 25.000 de lire sterline de la consiliul local din zona in care isi desfasoara activitatea. Totodata in august 2020, a fost implementata schema de ajutor numita “Mananca pentru a ajuta”, menita sa sprijine redeschiderea intreprinderilor din industria HoReCa dupa perioada de blocaj ca urmare a pandemiei, prin care guvernul britanic a oferit o reducere de 50% din costul alimentelor si/sau al bauturilor nealcoolice consumate la intreprinderile participante din intreaga tara.
Dupa mai bine de un an de la debutul pandemiei de COVID-19, incertitudinea continua sa domine aceasta industrie. Pe termen scurt, cel mai important este ca acesti contribuabili sa poata incasa cat mai repede ajutoarele de care au nevoie; pe termen mediu, este nevoie de predictibilitate in ceea ce priveste starea industriei in raport cu pandemia, iar pe termen mai lung trebuie avute in vedere masuri de relansare pentru acest sector ce poate constitui un motor al economiei in anii care urmeaza, au incheiat oficialii Deloitte Romania.
Add comment