În România sunt înregistrați aproximativ 1,6 milioane de lucrători cu salariul minim pe economie. IMM-urile nu sunt susținute de către Ministerul Economiei și sunt nevoite să plătească angajații cu sume infime

Numărul angajaților care primesc salariul minim pe economie a crescut de cinci ori în ultimii cinci ani, atenționează ministrul Muncii, Raluca Turcan. În acest moment sunt înregistrați aproximativ 1,6 milioane de lucrători cu salariul minim pe economie, cu posibilitate ridicată de a crește și mai mult.

Există o realitate pe care trebuie să o acceptăm: în România a crescut, în ultimii cinci ani, de cinci ori numărul contractelor de muncă înregistrate cu salariul minim pe economie. Ceea ce înseamnă că, unu: salariul minim este în mare parte văzut de către mediul economic ca un element de competitivitate, de stimulare şi nu ca pe un instrument de asigurare a unui trai decent pentru angajaţi. De asemenea, e clar că această creştere a numărului de angajaţi cu salariul minim vine şi dintr-o incapacitate a mediului economic de a susţine constant o majorare a salariului minim mai consistentă, pentru că dacă această majorare a salariului minim se face superficial, rişti ca un angajator să concedieze în loc să opereze o majorare a salariului minim. În acelaşi timp da, cred că şi dialogul social trebuie să fie unul mai eficient

– a declarat ministrul Muncii, marţi seară, la Realitatea Plus.

De asemenea, nu toţi salariaţii care au salariul minim în cartea de muncă primesc acest venit, ministerul Muncii catalogând drept ”negativ, contraproductiv” faptul că unii angajaţi acceptă să fie plătiţi ”la negru sau la gri”.

Raluca Turcan a dezvăluit că există ”semnale de îngrijorare” cu privire la salarul minim, mai ales în contextul în care există la nivel european discuţii despre definirea unui nivel a acestui salariu.

Există deja o propunere de Directivă a Comisiei Europene prin care să se stabilească un nivel definit al fixării salarului minim, ceea ce în România în momentul de faţă nu cred că este posibil. Pe de altă parte, eu cred că atunci când luăm în calcul nivelul salariului minim discuţiile între părţile sociale, angajaţi şi angajatori, trebuie să fie mult mai intense, trebuie să luăm în calcul nişte factori care să aducă puterea de cumpărare în discuţie odată cu salariul minim, pentru că în România, din nefericire, sărăcia în muncă este peste media europeană

– a mai adăugat Raluca Turcan

Nu este de mirare că sunt înregistrați atât de mulți salariați cu salariul minim pe economie, având în vedere că multe dintre IMM-urile din România au nevoie de fonduri pentru a crește standardele salariale pentru angajați. Cât timp Ministerul Economiei nu susține economia cu fonduri pentru IMM-uri, acestea aleg să taie din cheltuielile destinate salariaților, având în vedere că dacă ar tăia din alte cheltuieli activitatea lor ar putea fi suspendată.

Ministerul Economiei ar trebui să ofere, de urgență, ajutoare pentru IMM-uri, mai ales în contextul crizei COVID-19, pentru a evita cazurile în care companiile sunt nevoite să plătească mai puțin angajații ca să poată supraviețui pandemiei.

Fără măsuri potrivite pentru susținerea IMM-urilor, acestea nu își pot crește standardele salariale. Având în vedere că ajutoarele de stat pentru Măsura 1 Microgranturi au fost oferite firmelor cu o gravă întârziere și ajutoarele pentru Măsura a 2a Capital de Lucru sunt încă în mare parte indisponibile, în lipsa banilor pentru plăți, IMM-urile nu pot funcționa corespunzător și nu pot plăti angajații cu sume mai mari.