Noi provocări în 2021 pentru IMM-uri, pe fondul datoriilor restante

În 2021, IMM-urile vor fi nevoite să găsească soluții pentru plata datoriilor restante, din anul 2020.

Anul 2021 a început, din păcate, cu noi restricții și probleme cauzate de pandemie. Sectoare întregi din economie sunt în continuare blocate din cauza scăderii vânzărilor și problemelor de aprovizionare (vezi cazul Dacia), arată analiza Sierra Quadrant.

În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, și-au rostogolit creanțele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerțul tradițional, HORECA, industria de evenimente etc.

“Multe companii, aflate pe pierdere înainte de criză, au primit un ajutor nesperat. Au ținut afacerea în funcțiune pentru că au beneficiat de ajutorul oferit de stat. Din păcate, în 2021, sprijinul statului se va diminua treptat și se va axa către companiile care au potențial, astfel că din economie vor dispărea multe IMM-uri, mai ales din zona serviciilor afectate de pandemie. Multe firme vor fi cu spatele la zid, vor trebui să își restructureze afacerile’’, mai arată analiza Sierra Quadrant.

Scăderea numărului dosarelor noi de insolvență, în 2020, cu 12,72% față de anul precedent, de la 6.524 în 2019 la 5.694 în 2020, trebuie pusă, astfel, pe seama facilităților oferite de Guvern și a blocării activității instanțelor.

În acest an, potrivit estimărilor companiei, nu este exclus să atingem un nivel al insolvențelor similar cu cel înregistrat în urmă cu 10 ani.

Compania de restructurare a afacerilor estimează că, în total, aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării (insolvență, concordat preventiv, faliment, suspendarea activității etc.), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat și accesului dificil la liniile de finanțare bancară.

“Experiența noastră de 24 de ani în segmentul reorganizării companiilor ne arată că, din păcate, pentru multe firme moratoriile privind amânarea taxelor și impozitelor și suspendarea plății facturilor și leasing-urilor, dincolo de infuzia de lichiditate asociată în principal cu cheltuielile salariale, le-au făcut mai mult rău decât bine. Au salvat locuri de muncă, au oferit un necesar ajutor social angajaților, dar din prisma mecanismelor economice, au înrăutățit șansele de redresare a firmelor, rostogolind și crescând datoriile’’, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Victimele pandemiei

În 2020, pandemia a afectat în principal firmele mici şi mijlocii, slab capitalizate și prost manageriate. Cele mai multe s-au confruntat cu probleme serioase de cash-flow, în condițiile blocajului financiar și al imposibilității de a accesa credite bancare, 4 din 5 IMM-uri fiind nebancabile.

Chiar dacă numărul dosarelor de insolvență a fost mai mic, impactul economic a crescut semnificativ.

Cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvențe anul trecut a atins 1 mld.euro, cu 25% mai mare decât în 2019, iar valoarea activelor implicate se cifrează la 1,6 mld.euro, cu peste 30% mai mare decât în 2019.

Anul trecut, cele mai multe insolvențe au fost în HORECA, industrie, retail, energie, auto, în București, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timișoara.

În 2021, Sierra Quadrant estimează că, dincolo de aceste domenii, vor fi afectate de insolvențe și domeniile conexe, de la transportul aerian la agricultură, auto (piese și subansamble) și turism.

“Prelungirea pandemiei, creșterea inflației, scăderea consumului, accentuarea blocajului financiar, dinamica cursului valutar și, mai ales reducerea ajutorului oferit de stat creează, în 2021, condițiile unei furtuni perfecte din care prea puțini vor ieși la liman”, arată analiza Sierra Quadrant.

Dincolo de efectele pandemiei, cum peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate, marea problemă o va reprezenta blocajul financiar, fapt care va afecta puternic cashflow-ul acestora.

Potrivit unui studiu realizat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, mai mult de jumătate din IMM-urile românești au întâmpinat probleme la încasarea facturilor în 2020.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 120 de zile, faţă de 115 zile în 2019.

58% dintre reprezentanții companiilor din România, chestionate la finele anului trecut într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

Luna martie va reprezenta, pentru multe companii, un moment important, în care patronii și/sau acționarii vor trebui să decidă dacă mai continuă afacerile sau închid porțile business-ului.

Pe 31 martie va expira termenul până la care firmele vor putea accesa procedurile de eșalonare sau amnistie fiscală a datoriilor către stat.

În cazul amnistiei pentru dobânzi, penalități și accesorii, potrivit OUG nr. 69/2020 și prelungită prin OUG 229/2020, contribuabilii vor trebui să facă dovada achitării obligațiilor fiscale principale restante, până la data de 31 martie 2021.

Obligația include accesoriile restante care nu pot beneficia de amnistia fiscală, depunerea tuturor declarațiilor fiscale și depunerea cererii de anulare a accesoriilor pentru care se aplică procedura amnistiei până la data de 31 martie 2021, sub sancțiunea decăderii. 

Amnistia se aplică nu doar pentru obligațiile datorate ANAF, ci și pentru obligațiile bugetare administrate de alte instituții sau autorități publice, cum ar fi Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). 

“Va fi un moment semnificativ pentru că vom vedea câte dintre firme își vor asuma un plan de restructurare a afacerilor, altfel spus câte dintre ele sunt dispuse să continue business-ul în 2021″, afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.

Dincolo de datoriile la stat, patronii/acționarii vor trebui să ia o decizie, pînă pe 15 martie, și în privința continuării suspendării ratelor și a leasingurilor, mai cu seamă că acestea au acumulat dobânzi în 2020.

“Pentru mulți va fi aproape imposibil să mai beneficieze de aceste facilități, în condițiile în care perioada maximă de suspendare a ratelor de 9 luni include şi perioada pentru care au fost suspendate creditele în 2020, astfel că băncile vor avea o reală problemă cu creditele neperformante“, explică experții.

Potrivit datelor CSALB, 560.000 de debitori au beneficiat de moratorii legislative şi private până acum, adică 14,7% din totalul creditelor acordate de sectorul bancar.

Alternativa la insolvență

 Vestea bună este că mulți dintre antreprenori au învățat lecția crizei și că, în ultimele luni, au luat măsurile necesare de restructurare, în afara insolvenței.

“Numărul foarte redus de insolvențe arată, dincolo de efectul pozitiv al măsurilor de susținere, că multe dintre companii au căutat căile alternative pentru a-și reorganiza afacerile, tot mai multe apelând la concordatul preventiv. O soluție pe care am promovat-o intens în contextul pandemiei și pe care o vedem drept o soluție optimă pentru ieșirea din criză”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat.

Potrivit experților de la Sierra Quadrant, concordatul preventiv este avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităților și a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.

Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA și transporturi, în general din sectoarele afectate de restricțiile impuse pe fondul pandemiei.

2020 a adus, pe de altă parte, o îmbunătățire a disciplinei financiare. Datele BNR arată că băncile au refuzat la plată cecuri şi bilete la ordin de 2,27 mld. lei, în scădere cu 30% față de anul precedent.

“În pandemie, mulți oameni de afaceri au devenit mai responsabili, mai atenți la dinamica business-ului. Pentru mulți a fost ca un duș rece și cred că, din această perspectivă, în 2021, lucrurile vor evolua pe o tendință pozitivă. Mediul economic se va rarefia, vor dispărea multe dintre firmele cu probleme, un lucru bun pentru sănătatea economică a României. Potențialul de revenire economică va fi atins doar dacă, dincolo de reformele absolut necesare din sectorul public, mediul privat își va restructura lanțurile economice, își va adapta activitatea la noua realitate economică”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.

Sierra Quadrant este specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.